Management · Funcțiile managementului în detaliu

Management strategic

Intermediar50 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Faci o analiză SWOT și transformi rezultatele în strategii cu matricea TOWS.
  • Evaluezi atractivitatea unei ramuri cu cele cinci forțe ale lui Porter.
  • Așezi produsele unei firme în matricea BCG, calculând cota relativă și rata de creștere, și alegi o strategie generică potrivită.

Teorie

Ideea centrală: o strategie este setul de alegeri pe termen lung prin care o firmă decide unde concurează (ce produse, ce clienți, ce piețe) și cum câștigă acolo (mai ieftin sau mai bine decât alții). Managementul strategic este procesul prin care aceste alegeri se fac, se pun în practică și se verifică.

Procesul are patru etape:

  1. analiza strategică: mediul extern (PESTEL, cele cinci forțe) și mediul intern (resurse, competențe);
  2. formularea strategiei: alegerea variantei (SWOT/TOWS, BCG, strategiile generice);
  3. implementarea: planuri, bugete, structură, oameni (funcțiile din celelalte lecții);
  4. evaluarea și controlul: verifici dacă strategia aduce rezultatele dorite și o corectezi.

Partea 1. Analiza SWOT și matricea TOWS

Analiza SWOT pune laolaltă mediul intern și pe cel extern într-un tabel cu patru căsuțe:

UtileDăunătoare
Intern (controlabil)S – puncte tari (strengths)W – puncte slabe (weaknesses)
Extern (necontrolabil)O – oportunități (opportunities)T – amenințări (threats)

Exemplu ipotetic, brutăria lui Paul dintr-un oraș mediu:

  • S: rețete proprii apreciate, brutari cu experiență, locație lângă piață;
  • W: fără vânzare online, cuptor vechi cu consum mare de gaz;
  • O: cerere în creștere pentru produse fără gluten, se deschide un cartier nou;
  • T: un supermarket cu brutărie proprie, prețul făinii în creștere.

Lista singură nu e o strategie. Pasul următor este matricea TOWS, care combină căsuțele:

CombinațieLogicaExemplu
SOFolosești punctele tari ca să prinzi oportunitățileRețetele proprii pentru o gamă fără gluten
WORepari punctele slabe ca să prinzi oportunitățileComenzi online cu livrare în cartierul nou
STFolosești punctele tari ca să te aperi de amenințăriPâine artizanală, unde supermarketul nu poate concura
WTReduci punctele slabe ca să limitezi amenințărileCuptor nou, cu consum mai mic, ca să compensezi făina scumpă

Partea 2. Cele cinci forțe ale lui Porter

Michael Porter a arătat (1979) că profitul dintr-o ramură nu depinde doar de rivalii direcți, ci de cinci forțe. Cu cât forțele sunt mai puternice, cu atât ramura e mai puțin profitabilă.

ForțaEste puternică atunci când…Pentru cafenelele din centrul orașului (ipotetic)
1. Rivalitatea dintre firmele existentesunt mulți concurenți asemănători, iar piața crește încetMare: zeci de cafenele pe câteva străzi
2. Amenințarea noilor intrațiintrarea cere puțini bani și puține autorizațiiMare: o cafenea mică se deschide relativ ușor
3. Amenințarea produselor substitutexistă alte moduri de a satisface aceeași nevoieMedie: cafeaua la automat sau acasă
4. Puterea furnizorilorsunt puțini furnizori sau sunt greu de schimbatMică: mulți prăjitori și distribuitori
5. Puterea cumpărătorilorclienții pot schimba ușor furnizorulMare: clientul trece pe trotuarul celălalt

Concluzia pentru exemplu: ramura e puțin atractivă pentru o cafenea obișnuită. O cafenea nouă are nevoie de ceva care să o scoată din mulțime, adică de una dintre strategiile generice din Partea 4.

Partea 3. Matricea BCG

Matricea BCG (creată de Boston Consulting Group în jurul anului 1970) ajută o firmă cu mai multe produse să decidă unde investește banii. Fiecare produs se așază după două mărimi.

Rata de creștere a pieței (axa verticală):

r=V1−V0V0×100r = \frac{V_1 - V_0}{V_0} \times 100

unde V0V_0 și V1V_1 sunt vânzările totale pe piață în anul trecut și în anul acesta. În cuvinte: creșterea împărțită la nivelul de anul trecut, ori 100.

Cota relativă de piață (axa orizontală):

CRP=cota firmeicota celui mai mare concurentCRP = \frac{\text{cota firmei}}{\text{cota celui mai mare concurent}}

O cotă relativă mai mare decât 1 înseamnă că firma este liderul pieței. Pragurile obișnuite sunt 10% pentru creștere și 1 pentru cota relativă. Rezultă patru tipuri de produse:

CăsuțaCreștereCota relativăCe face cu baniiStrategia tipică
SteamaremareAduce mult, dar cere investițiiInvestești ca să rămână lider
Vacă de mulsmicămareAduce mai mulți bani decât consumăMenții și folosești banii pentru alte produse
Dilemă (semn de întrebare)maremicăConsumă bani, viitor nesigurInvestești selectiv sau renunți
Piatră de moară (câine)micămicăAduce puținRenunți sau păstrezi doar dacă ajută altceva

Exemplu ipotetic, brutăria lui Paul are patru linii de produse:

ProdusPiața crește cuCota brutărieiCota celui mai mare concurentCota relativă
Pâine2%30%15%30 : 15 = 2,0
Produse fără gluten18%25%20%25 : 20 = 1,25
Covrigi15%5%25%5 : 25 = 0,2
Prăjituri3%6%20%6 : 20 = 0,3

Calcul pentru creșterea pieței fără gluten: vânzările pe piață au trecut de la 50.000 la 59.000 de lei pe lună. Creșterea: (59.000 − 50.000) : 50.000 × 100 = 9.000 : 50.000 × 100 = 18%.

Pâinea este vacă de muls, produsele fără gluten sunt stea, covrigii sunt dilemă, iar prăjiturile piatră de moară. Logica BCG: banii aduși de pâine finanțează creșterea gamei fără gluten și, eventual, încercarea de a face din covrigi o stea.

Partea 4. Strategiile generice

Porter a mai arătat (1980) că o firmă poate obține un avantaj competitiv în două moduri: costuri mai mici sau un produs diferit, pentru care clienții plătesc mai mult. Combinate cu întinderea pieței, ele dau trei strategii generice:

StrategiaIdeeaExemple des citate
Dominare prin costCel mai mic cost din ramură, prețuri mici, volum mareIKEA, companiile aeriene low-cost, Dacia Logan
DiferențiereProdus unic (calitate, design, marcă), preț mai mareApple, mărcile de cafea de specialitate
FocalizareUn segment îngust, servit fie prin cost, fie prin diferențiereFerrari (diferențiere pe un segment de lux), o brutărie doar fără gluten

Avertismentul lui Porter: firma care încearcă să fie și cea mai ieftină, și cea mai deosebită, fără să reușească nimic din ele, rămâne „prinsă la mijloc” (stuck in the middle): nici ieftină, nici specială.

Video

Porter's 5 Forces EXPLAINED | B2U | Business To You

de Business To You

Se încarcă de pe YouTube

Porter's 5 Forces EXPLAINED | B2U | Business To You · de Business To You · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul aplică modelul pe o ramură concretă. Care dintre cele cinci forțe pare cea mai puternică acolo și de ce?

BCG Matrix (Growth-Share Matrix) EXPLAINED | B2U | Business To You

de Business To You

Se încarcă de pe YouTube

BCG Matrix (Growth-Share Matrix) EXPLAINED | B2U | Business To You · de Business To You · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Observă cum sunt desenate axele în clip. Prin ce diferă axa cotei relative de cea din graficul lecției?

Exemple grafice

Graficul așază cele patru produse ale brutăriei în matricea BCG. Liniile punctate sunt pragurile: 10% creștere și cota relativă 1.

0510152000,511,522,5Cota relativă de piațăCreșterea pieței (%)prag cotăprag creșterePâine (vacă de muls)Fără gluten (stea)Covrigi (dilemă)Prăjituri (piatră de moară)
Exemplu ipotetic. Pâine: cotă relativă 2,0, creștere 2% (vacă de muls). Fără gluten: 1,25 și 18% (stea). Covrigi: 0,2 și 15% (dilemă). Prăjituri: 0,3 și 3% (piatră de moară). Pragurile: creștere 10% și cotă relativă 1.
Vezi datele ca tabel
Matricea BCG pentru brutăria lui Paul
SerieCota relativă de piațăCreșterea pieței (%)
prag cotă10
prag cotă120
prag creștere010
prag creștere2,510
Pâine (vacă de muls)22
Fără gluten (stea)1,2518
Covrigi (dilemă)0,215
Prăjituri (piatră de moară)0,33

Cum citești graficul: sus-dreapta sunt stelele, jos-dreapta vacile de muls, sus-stânga dilemele, jos-stânga pietrele de moară. Încearcă să muți covrigii: dacă brutăria ar ajunge la o cotă de 30%, iar liderul ar rămâne la 25%, cota relativă ar fi 30 : 25 = 1,2, iar covrigii ar deveni stea.

Concluzie: matricea nu spune singură ce să faci, dar arată echilibrul portofoliului. O firmă sănătoasă are vaci de muls care finanțează stelele și câteva dileme alese cu grijă.

Aprofundare

De ce axa BCG e desenată de obicei invers

În varianta originală, cota relativă crește de la dreapta la stânga, pe o scară logaritmică, astfel că stelele apar sus-stânga. Logica e aceeași; în lecție am folosit o axă obișnuită, crescătoare, ca să fie ușor de citit. Când compari cu alte surse, uită-te întâi la sensul axelor.

De ce cota relativă contează: curba experienței

BCG și-a sprijinit matricea pe curba experienței: cu cât o firmă a produs mai mult în total, cu atât costul ei pe unitate scade, pentru că oamenii învață, procesele se îmbunătățesc și se cumpără în cantități mari. Liderul de piață are, deci, de obicei, costuri mai mici și marje mai mari. De aceea vaca de muls aduce bani, iar dilema, cu volum mic, are costuri mari.

Matricea Ansoff

O altă unealtă de alegere a direcției de creștere, propusă de Igor Ansoff în 1957, combină produsele (existente sau noi) cu piețele (existente sau noi):

  • penetrarea pieței: vinzi mai mult din aceleași produse acelorași clienți (reduceri, fidelizare);
  • dezvoltarea pieței: produse existente pe piețe noi (alt oraș, export);
  • dezvoltarea produsului: produse noi pentru clienții existenți (gama fără gluten);
  • diversificarea: produse noi pe piețe noi (cea mai riscantă variantă).

Lanțul valoric

Porter a propus (1985) și lanțul valoric: firma se descompune în activități primare (aprovizionare, producție, livrare, marketing și vânzări, servicii după vânzare) și de sprijin (infrastructură, resurse umane, tehnologie, achiziții). Avantajul de cost sau de diferențiere apare din felul în care sunt făcute aceste activități. O brutărie poate fi mai ieftină prin aprovizionare comună, sau diferită prin rețete și livrare rapidă.

Caz real: Dacia Logan

După ce Renault a preluat Dacia în 1999, grupul a lansat în 2004 modelul Logan, prezentat ca o mașină modernă de circa 5.000 de euro, pentru piețele emergente. Strategia era dominarea prin cost: proiectare simplă, piese comune, producție în România cu costuri mai mici. Modelul s-a vândut apoi și în Europa de Vest, unde a găsit un segment de clienți atenți la preț. Este un exemplu de strategie de cost care a creat chiar o categorie nouă de piață, nu doar o variantă mai ieftină a unui model existent.

Limitele uneltelor

  • SWOT depinde de cine face lista; punctele tari se supraestimează des.
  • Cele cinci forțe descriu o ramură la un moment dat; tehnologia o poate schimba repede.
  • BCG judecă un produs doar după două mărimi; o „piatră de moară” poate fi utilă dacă aduce clienți pentru alte produse.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. Care dintre elementele de mai jos aparțin mediului intern și intră deci la punctele tari sau slabe din SWOT?

Alege toate variantele corecte.

2. În matricea TOWS, ce fel de strategie este „folosim rețetele proprii pentru a lansa o gamă fără gluten”?

Alege o singură variantă.

3. Care situație face mai puternică forța „puterea cumpărătorilor” din modelul lui Porter?

Alege o singură variantă.

4. O firmă are 12% din piață, iar cel mai mare concurent are 24%. Care este cota relativă de piață a firmei?

Scrie un număr.

5. Vânzările totale pe o piață au crescut de la 80.000 la 92.000 lei pe lună. Care este rata de creștere a pieței, în procente?

Scrie un număr.

%

6. Un produs are cota relativă 1,8 pe o piață care crește cu 3% pe an. În ce căsuță BCG se află și ce strategie i se potrivește?

Alege o singură variantă.

7. O companie aeriană cu bilete foarte ieftine, fără mese incluse și cu avioane de un singur tip, urmează strategia...

Alege o singură variantă.

8. După Porter, o firmă care încearcă să fie în același timp cea mai ieftină și cea mai deosebită, fără să reușească vreuna, riscă să rămână „prinsă la mijloc”.

Alege o singură variantă.