Management · Funcțiile managementului în detaliu
Management strategic
Intermediar50 min✓ Terminată
Pe această pagină
Ce înveți
- Faci o analiză SWOT și transformi rezultatele în strategii cu matricea TOWS.
- Evaluezi atractivitatea unei ramuri cu cele cinci forțe ale lui Porter.
- Așezi produsele unei firme în matricea BCG, calculând cota relativă și rata de creștere, și alegi o strategie generică potrivită.
Teorie
Ideea centrală: o strategie este setul de alegeri pe termen lung prin care o firmă decide unde concurează (ce produse, ce clienți, ce piețe) și cum câștigă acolo (mai ieftin sau mai bine decât alții). Managementul strategic este procesul prin care aceste alegeri se fac, se pun în practică și se verifică.
Procesul are patru etape:
- analiza strategică: mediul extern (PESTEL, cele cinci forțe) și mediul intern (resurse, competențe);
- formularea strategiei: alegerea variantei (SWOT/TOWS, BCG, strategiile generice);
- implementarea: planuri, bugete, structură, oameni (funcțiile din celelalte lecții);
- evaluarea și controlul: verifici dacă strategia aduce rezultatele dorite și o corectezi.
Partea 1. Analiza SWOT și matricea TOWS
Analiza SWOT pune laolaltă mediul intern și pe cel extern într-un tabel cu patru căsuțe:
| Utile | Dăunătoare | |
|---|---|---|
| Intern (controlabil) | S – puncte tari (strengths) | W – puncte slabe (weaknesses) |
| Extern (necontrolabil) | O – oportunități (opportunities) | T – amenințări (threats) |
Exemplu ipotetic, brutăria lui Paul dintr-un oraș mediu:
- S: rețete proprii apreciate, brutari cu experiență, locație lângă piață;
- W: fără vânzare online, cuptor vechi cu consum mare de gaz;
- O: cerere în creștere pentru produse fără gluten, se deschide un cartier nou;
- T: un supermarket cu brutărie proprie, prețul făinii în creștere.
Lista singură nu e o strategie. Pasul următor este matricea TOWS, care combină căsuțele:
| Combinație | Logica | Exemplu |
|---|---|---|
| SO | Folosești punctele tari ca să prinzi oportunitățile | Rețetele proprii pentru o gamă fără gluten |
| WO | Repari punctele slabe ca să prinzi oportunitățile | Comenzi online cu livrare în cartierul nou |
| ST | Folosești punctele tari ca să te aperi de amenințări | Pâine artizanală, unde supermarketul nu poate concura |
| WT | Reduci punctele slabe ca să limitezi amenințările | Cuptor nou, cu consum mai mic, ca să compensezi făina scumpă |
Partea 2. Cele cinci forțe ale lui Porter
Michael Porter a arătat (1979) că profitul dintr-o ramură nu depinde doar de rivalii direcți, ci de cinci forțe. Cu cât forțele sunt mai puternice, cu atât ramura e mai puțin profitabilă.
| Forța | Este puternică atunci când… | Pentru cafenelele din centrul orașului (ipotetic) |
|---|---|---|
| 1. Rivalitatea dintre firmele existente | sunt mulți concurenți asemănători, iar piața crește încet | Mare: zeci de cafenele pe câteva străzi |
| 2. Amenințarea noilor intrați | intrarea cere puțini bani și puține autorizații | Mare: o cafenea mică se deschide relativ ușor |
| 3. Amenințarea produselor substitut | există alte moduri de a satisface aceeași nevoie | Medie: cafeaua la automat sau acasă |
| 4. Puterea furnizorilor | sunt puțini furnizori sau sunt greu de schimbat | Mică: mulți prăjitori și distribuitori |
| 5. Puterea cumpărătorilor | clienții pot schimba ușor furnizorul | Mare: clientul trece pe trotuarul celălalt |
Concluzia pentru exemplu: ramura e puțin atractivă pentru o cafenea obișnuită. O cafenea nouă are nevoie de ceva care să o scoată din mulțime, adică de una dintre strategiile generice din Partea 4.
Partea 3. Matricea BCG
Matricea BCG (creată de Boston Consulting Group în jurul anului 1970) ajută o firmă cu mai multe produse să decidă unde investește banii. Fiecare produs se așază după două mărimi.
Rata de creștere a pieței (axa verticală):
unde și sunt vânzările totale pe piață în anul trecut și în anul acesta. În cuvinte: creșterea împărțită la nivelul de anul trecut, ori 100.
Cota relativă de piață (axa orizontală):
O cotă relativă mai mare decât 1 înseamnă că firma este liderul pieței. Pragurile obișnuite sunt 10% pentru creștere și 1 pentru cota relativă. Rezultă patru tipuri de produse:
| Căsuța | Creștere | Cota relativă | Ce face cu banii | Strategia tipică |
|---|---|---|---|---|
| Stea | mare | mare | Aduce mult, dar cere investiții | Investești ca să rămână lider |
| Vacă de muls | mică | mare | Aduce mai mulți bani decât consumă | Menții și folosești banii pentru alte produse |
| Dilemă (semn de întrebare) | mare | mică | Consumă bani, viitor nesigur | Investești selectiv sau renunți |
| Piatră de moară (câine) | mică | mică | Aduce puțin | Renunți sau păstrezi doar dacă ajută altceva |
Exemplu ipotetic, brutăria lui Paul are patru linii de produse:
| Produs | Piața crește cu | Cota brutăriei | Cota celui mai mare concurent | Cota relativă |
|---|---|---|---|---|
| Pâine | 2% | 30% | 15% | 30 : 15 = 2,0 |
| Produse fără gluten | 18% | 25% | 20% | 25 : 20 = 1,25 |
| Covrigi | 15% | 5% | 25% | 5 : 25 = 0,2 |
| Prăjituri | 3% | 6% | 20% | 6 : 20 = 0,3 |
Calcul pentru creșterea pieței fără gluten: vânzările pe piață au trecut de la 50.000 la 59.000 de lei pe lună. Creșterea: (59.000 − 50.000) : 50.000 × 100 = 9.000 : 50.000 × 100 = 18%.
Pâinea este vacă de muls, produsele fără gluten sunt stea, covrigii sunt dilemă, iar prăjiturile piatră de moară. Logica BCG: banii aduși de pâine finanțează creșterea gamei fără gluten și, eventual, încercarea de a face din covrigi o stea.
Partea 4. Strategiile generice
Porter a mai arătat (1980) că o firmă poate obține un avantaj competitiv în două moduri: costuri mai mici sau un produs diferit, pentru care clienții plătesc mai mult. Combinate cu întinderea pieței, ele dau trei strategii generice:
| Strategia | Ideea | Exemple des citate |
|---|---|---|
| Dominare prin cost | Cel mai mic cost din ramură, prețuri mici, volum mare | IKEA, companiile aeriene low-cost, Dacia Logan |
| Diferențiere | Produs unic (calitate, design, marcă), preț mai mare | Apple, mărcile de cafea de specialitate |
| Focalizare | Un segment îngust, servit fie prin cost, fie prin diferențiere | Ferrari (diferențiere pe un segment de lux), o brutărie doar fără gluten |
Avertismentul lui Porter: firma care încearcă să fie și cea mai ieftină, și cea mai deosebită, fără să reușească nimic din ele, rămâne „prinsă la mijloc” (stuck in the middle): nici ieftină, nici specială.
Video
Porter's 5 Forces EXPLAINED | B2U | Business To You
de Business To You
Se încarcă de pe YouTube
Porter's 5 Forces EXPLAINED | B2U | Business To You · de Business To You · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul aplică modelul pe o ramură concretă. Care dintre cele cinci forțe pare cea mai puternică acolo și de ce?
BCG Matrix (Growth-Share Matrix) EXPLAINED | B2U | Business To You
de Business To You
Se încarcă de pe YouTube
BCG Matrix (Growth-Share Matrix) EXPLAINED | B2U | Business To You · de Business To You · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Observă cum sunt desenate axele în clip. Prin ce diferă axa cotei relative de cea din graficul lecției?
Exemple grafice
Graficul așază cele patru produse ale brutăriei în matricea BCG. Liniile punctate sunt pragurile: 10% creștere și cota relativă 1.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Cota relativă de piață | Creșterea pieței (%) |
|---|---|---|
| prag cotă | 1 | 0 |
| prag cotă | 1 | 20 |
| prag creștere | 0 | 10 |
| prag creștere | 2,5 | 10 |
| Pâine (vacă de muls) | 2 | 2 |
| Fără gluten (stea) | 1,25 | 18 |
| Covrigi (dilemă) | 0,2 | 15 |
| Prăjituri (piatră de moară) | 0,3 | 3 |
Cum citești graficul: sus-dreapta sunt stelele, jos-dreapta vacile de muls, sus-stânga dilemele, jos-stânga pietrele de moară. Încearcă să muți covrigii: dacă brutăria ar ajunge la o cotă de 30%, iar liderul ar rămâne la 25%, cota relativă ar fi 30 : 25 = 1,2, iar covrigii ar deveni stea.
Concluzie: matricea nu spune singură ce să faci, dar arată echilibrul portofoliului. O firmă sănătoasă are vaci de muls care finanțează stelele și câteva dileme alese cu grijă.
Aprofundare
De ce axa BCG e desenată de obicei invers
În varianta originală, cota relativă crește de la dreapta la stânga, pe o scară logaritmică, astfel că stelele apar sus-stânga. Logica e aceeași; în lecție am folosit o axă obișnuită, crescătoare, ca să fie ușor de citit. Când compari cu alte surse, uită-te întâi la sensul axelor.
De ce cota relativă contează: curba experienței
BCG și-a sprijinit matricea pe curba experienței: cu cât o firmă a produs mai mult în total, cu atât costul ei pe unitate scade, pentru că oamenii învață, procesele se îmbunătățesc și se cumpără în cantități mari. Liderul de piață are, deci, de obicei, costuri mai mici și marje mai mari. De aceea vaca de muls aduce bani, iar dilema, cu volum mic, are costuri mari.
Matricea Ansoff
O altă unealtă de alegere a direcției de creștere, propusă de Igor Ansoff în 1957, combină produsele (existente sau noi) cu piețele (existente sau noi):
- penetrarea pieței: vinzi mai mult din aceleași produse acelorași clienți (reduceri, fidelizare);
- dezvoltarea pieței: produse existente pe piețe noi (alt oraș, export);
- dezvoltarea produsului: produse noi pentru clienții existenți (gama fără gluten);
- diversificarea: produse noi pe piețe noi (cea mai riscantă variantă).
Lanțul valoric
Porter a propus (1985) și lanțul valoric: firma se descompune în activități primare (aprovizionare, producție, livrare, marketing și vânzări, servicii după vânzare) și de sprijin (infrastructură, resurse umane, tehnologie, achiziții). Avantajul de cost sau de diferențiere apare din felul în care sunt făcute aceste activități. O brutărie poate fi mai ieftină prin aprovizionare comună, sau diferită prin rețete și livrare rapidă.
Caz real: Dacia Logan
După ce Renault a preluat Dacia în 1999, grupul a lansat în 2004 modelul Logan, prezentat ca o mașină modernă de circa 5.000 de euro, pentru piețele emergente. Strategia era dominarea prin cost: proiectare simplă, piese comune, producție în România cu costuri mai mici. Modelul s-a vândut apoi și în Europa de Vest, unde a găsit un segment de clienți atenți la preț. Este un exemplu de strategie de cost care a creat chiar o categorie nouă de piață, nu doar o variantă mai ieftină a unui model existent.
Limitele uneltelor
- SWOT depinde de cine face lista; punctele tari se supraestimează des.
- Cele cinci forțe descriu o ramură la un moment dat; tehnologia o poate schimba repede.
- BCG judecă un produs doar după două mărimi; o „piatră de moară” poate fi utilă dacă aduce clienți pentru alte produse.
Quiz
Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.