Matematici aplicate în economie · Analiză matematică
Studiul funcțiilor și optimizare într-o variabilă
Avansat65 min✓ Terminată
Pe această pagină
Ce înveți
- Stabilești intervalele de monotonie și punctele de extrem ale unei funcții cu derivata întâi și a doua.
- Stabilești unde o funcție este convexă sau concavă și găsești punctele de inflexiune.
- Găsești minimul costului mediu, pragul de rentabilitate, pragul de închidere și producția optimă a unei firme.
Teorie
O firmă vrea să știe la ce producție costul pe bucată este cel mai mic, de la ce preț merită să producă și cât să producă pentru profitul maxim. Toate trei sunt probleme de optimizare: cauți punctul în care o funcție are valoarea cea mai mică sau cea mai mare. Derivata întâi îți spune încotro merge funcția, iar derivata a doua îți spune cum se curbează.
Partea 1. Monotonie și puncte de extrem
Monotonia se citește din semnul derivatei întâi:
- dacă pe un interval, f este crescătoare pe acel interval;
- dacă , f este descrescătoare;
- dacă pe tot intervalul, f este constantă.
Un punct critic nu este neapărat un extrem. Ca să decizi, folosești unul dintre cele două teste:
- testul derivatei întâi: dacă trece din pozitiv în negativ, este un maxim; din negativ în pozitiv, un minim; dacă nu își schimbă semnul, nu este extrem;
- testul derivatei a doua: dacă și , este un maxim; dacă , este un minim; dacă , testul nu decide.
Extremele pe un interval închis (teorema lui Weierstrass): o funcție continuă pe își atinge sigur maximul și minimul. Le găsești comparând valorile funcției în punctele critice din interval și la capetele a și b. Exemplu: dacă atelierul poate produce cel mult 5 bucăți, iar profitul ar fi maxim abia la 10 bucăți, optimul admis este la capătul intervalului, adică 5.
Partea 2. Convexitate și puncte de inflexiune
Derivata a doua arată dacă panta crește sau scade, adică felul în care se curbează graficul:
- dacă , f este convexă: graficul se curbează în sus, ca un castron („ține apa”), iar panta crește;
- dacă , f este concavă: graficul se curbează în jos, ca o cupolă, iar panta scade.
Ce înseamnă în economie:
- o funcție de producție concavă are productivitate marginală descrescătoare (fiecare angajat în plus adaugă mai puțin decât cel dinainte);
- un cost total convex are cost marginal crescător;
- punctul de inflexiune al costului total este punctul în care costul marginal este minim: până acolo, fiecare unitate în plus costă tot mai puțin; după el, tot mai mult.
Partea 3. Costurile medii și marginale
Formulele costurilor medii și marginal (cu notațiile din manual):
Pentru atelier:
- ;
- ;
- .
Minimul costului marginal și inflexiunea costului total. , care este 0 la și își schimbă semnul acolo. Costul total este concav până la 4 și convex după, iar costul marginal este minim la 4: .
Regula care leagă costul mediu de cel marginal. Derivând costul mediu cu regula câtului:
În cuvinte: costul mediu scade cât timp costul marginal este sub el și crește când costul marginal îl depășește. Deci costul mediu este minim exact acolo unde costul marginal îl intersectează: . Aceeași regulă este valabilă pentru .
- Minimul costului variabil mediu: , deci și . Verificare: .
- Minimul costului total mediu: egalezi : , adică . Încercând divizori ai lui 256, găsești : . Costul total mediu minim este .
Partea 4. Pragurile și producția optimă
Într-o piață cu concurență perfectă, firma vinde la prețul pieței P și produce acolo unde , pe ramura crescătoare a costului marginal (, adică ). Două praguri spun dacă merită să producă:
- pragul de rentabilitate este minimul costului total mediu. La un preț egal cu el, firma își acoperă toate costurile, cu profit zero. Pentru atelier: , la .
- pragul de închidere este minimul costului variabil mediu. Sub el, firma nu își acoperă nici costurile variabile și pierde mai puțin dacă se oprește (pierde doar costul fix). Pentru atelier: , la .
Între cele două praguri (de la 24 la 60), firma are pierdere, dar pe termen scurt e mai bine să producă decât să se oprească, pentru că acoperă o parte din costul fix.
Producția optimă la prețul 120. Egalezi , adică sau . Rădăcinile sunt și ; doar 10 are sens.
- Verificarea maximului: , iar la este .
- Venitul: . Costul: . Profitul maxim: (mii de lei).
Producția optimă pe partea angajaților. Aceleași reguli se aplică funcției de producție : productivitatea medie este maximă acolo unde productivitatea marginală o intersectează, iar inflexiunea lui marchează punctul de la care încep randamentele marginale descrescătoare.
Video
Concavity, Inflection Points, and Second Derivative
de The Organic Chemistry Tutor
Se încarcă de pe YouTube
Concavity, Inflection Points, and Second Derivative · de The Organic Chemistry Tutor · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (concave up = convexă, concave down = concavă, inflection point = punct de inflexiune). Urmărește cum se construiește tabelul de semne al derivatei a doua și aplică-l la costul total al atelierului din Partea 3.
Exemple grafice
Primul grafic arată cele trei curbe de cost unitar ale atelierului. Toate au forma literei U, iar costul marginal le taie pe celelalte două în minimul lor.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Producție (Q, sute de bucăți) | Mii de lei pe sută de bucăți |
|---|---|---|
| cost marginal | 1 | 39 |
| cost marginal | 2 | 24 |
| cost marginal | 3 | 15 |
| cost marginal | 4 | 12 |
| cost marginal | 5 | 15 |
| cost marginal | 6 | 24 |
| cost marginal | 7 | 39 |
| cost marginal | 8 | 60 |
| cost marginal | 9 | 87 |
| cost marginal | 10 | 120 |
| cost variabil mediu | 1 | 49 |
| cost variabil mediu | 2 | 40 |
| cost variabil mediu | 3 | 33 |
| cost variabil mediu | 4 | 28 |
| cost variabil mediu | 5 | 25 |
| cost variabil mediu | 6 | 24 |
| cost variabil mediu | 7 | 25 |
| cost variabil mediu | 8 | 28 |
| cost variabil mediu | 9 | 33 |
| cost variabil mediu | 10 | 40 |
| cost variabil mediu | 11 | 49 |
| cost variabil mediu | 12 | 60 |
| cost total mediu | 3 | 118,33 |
| cost total mediu | 4 | 92 |
| cost total mediu | 5 | 76,2 |
| cost total mediu | 6 | 66,67 |
| cost total mediu | 7 | 61,57 |
| cost total mediu | 8 | 60 |
| cost total mediu | 9 | 61,44 |
| cost total mediu | 10 | 65,6 |
| cost total mediu | 11 | 72,27 |
| cost total mediu | 12 | 81,33 |
| min Cmg (inflexiune) | 4 | 12 |
| prag de închidere | 6 | 24 |
| min Ctm = 60 | 8 | 60 |
Încearcă să verifici la Q = 10 că firma are profit la prețul 120: costul total mediu este , mai mic decât prețul, deci câștigă pe fiecare sută de bucăți, adică în total. Concluzie: profitul pe bucată este distanța dintre preț și costul total mediu.
Al doilea grafic arată costul total și venitul total la prețul 120. Costul total este întâi concav, apoi convex.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Producție (Q, sute de bucăți) | Mii de lei |
|---|---|---|
| cost total | 0 | 256 |
| cost total | 1 | 305 |
| cost total | 2 | 336 |
| cost total | 3 | 355 |
| cost total | 4 | 368 |
| cost total | 5 | 381 |
| cost total | 6 | 400 |
| cost total | 7 | 431 |
| cost total | 8 | 480 |
| cost total | 9 | 553 |
| cost total | 10 | 656 |
| cost total | 11 | 795 |
| cost total | 12 | 976 |
| venit total: 120Q | 0 | 0 |
| venit total: 120Q | 12 | 1.440 |
| inflexiune | 4 | 368 |
| venit 1200 | 10 | 1.200 |
| cost 656 | 10 | 656 |
Încearcă să calculezi profitul la Q = 12: , mai puțin decât 544. Concluzie: profitul maxim apare acolo unde panta costului total (costul marginal) este egală cu panta venitului total (prețul), iar curbele sunt „cel mai departe” una de alta.
Aprofundare
Pașii unui studiu complet al funcției
În manualele de analiză, studiul unei funcții se face în aceeași ordine: domeniul de definiție, intersecțiile cu axele, limitele la capetele domeniului și asimptotele (lecția „Limite și continuitate”), derivata întâi și tabelul ei de semne (monotonie, extreme), derivata a doua și tabelul ei de semne (convexitate, inflexiune), apoi graficul. Tabelul de variație adună toate informațiile pe un singur rând: unde funcția crește, unde scade, unde are extreme și cum se curbează.
De ce trece prin minimul lui
Gândește-te la media notelor: dacă următoarea notă (cea „marginală”) este sub medie, media scade; dacă este peste medie, media crește. Media este minimă exact când nota următoare este egală cu ea. Formula spune același lucru: semnul derivatei costului mediu este semnul diferenței dintre costul marginal și costul mediu.
Excepții și nuanțe
- nu garantează o inflexiune: are , dar este convexă peste tot (0 este un minim).
- Un punct critic poate fi doar un „palier”: are , dar este crescătoare peste tot.
- Extremele locale nu sunt neapărat globale. Profitul poate avea un minim local la o producție mică (pe ramura descrescătoare a costului marginal), unde la fel ; de aceea regula cere ramura crescătoare.
- Funcțiile din practică sunt definite pe intervale (producția nu poate depăși capacitatea), deci capetele intervalului trebuie mereu verificate.
Un caz real: Jacob Viner și desenatorul
În 1931, economistul canadian Jacob Viner a publicat un articol celebru despre curbele de cost pe termen scurt și lung. Viner i-a cerut desenatorului să traseze curba costului mediu pe termen lung prin punctele de minim ale curbelor pe termen scurt și, în același timp, tangentă la toate. Desenatorul i-a spus că este imposibil, iar Viner a recunoscut ulterior greșeala într-o notă: curba pe termen lung este tangentă la curbele pe termen scurt, dar nu în minimul lor (cu excepția uneia). Episodul este folosit și azi în cursuri ca exemplu despre cât de importante sunt condițiile exacte de tangență și de minim.
Quiz
Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.