Matematici aplicate în economie · Analiză matematică
Elasticitate
Intermediar55 min✓ Terminată
Pe această pagină
Ce înveți
- Calculezi elasticitatea punctuală a unei funcții cu formula „derivata × variabila : funcția”.
- Calculezi și interpretezi elasticitatea cererii față de preț, față de venit și elasticitatea încrucișată.
- Explici cum se schimbă venitul firmei când crește prețul, în funcție de elasticitate, și găsești prețul care maximizează venitul.
Teorie
În cursul de microeconomie ai calculat elasticitatea cererii din două situații: prețul a crescut cu atât la sută, cantitatea a scăzut cu atât la sută. Când cererea este dată printr-o formulă, poți calcula elasticitatea în fiecare punct al curbei, cu ajutorul derivatei. Rezultatul îi spune unei firme ceva foarte practic: dacă scumpește produsul, câștigă mai mult sau mai puțin?
Partea 1. Elasticitatea punctuală
În cuvinte: derivata, înmulțită cu variabila și împărțită la funcție. Formula vine din definiția cu procente, , în care raportul devine derivata când schimbarea este foarte mică.
Două cazuri care apar des:
- funcția putere are elasticitatea constantă, egală cu exponentul: ;
- funcția liniară are elasticitatea , care se schimbă de la un punct la altul, deși panta este aceeași.
Interpretarea cu procente funcționează pentru schimbări mici: o elasticitate de 2 înseamnă „la +1% din x, aproximativ +2% din y”.
Partea 2. Elasticitatea cererii față de preț
Păstrăm convenția din manual: elasticitatea cererii în funcție de preț se scrie cu semnul minus în față, ca să iasă un număr pozitiv.
- : cerere elastică (cantitatea reacționează mai mult decât prețul);
- : elasticitate unitară;
- : cerere inelastică; : perfect inelastică.
Cererea liniară are elasticitatea . Ea este 0 la prețul 0, crește odată cu prețul și devine infinită la prețul maxim , unde cantitatea este 0. Elasticitatea este exact 1 la mijlocul dreptei, adică la prețul (la cafenea, lei). Deasupra mijlocului cererea este elastică, dedesubt inelastică.
Cererea cu elasticitate constantă are la orice preț, de aceea este folosită des în studiile empirice.
Partea 3. Elasticitatea și venitul firmei
Venitul total este . Dacă îl derivezi în raport cu prețul (regula produsului) și scoți Q factor comun, obții:
Formula spune direct ce se întâmplă când scumpești produsul:
- dacă cererea este inelastică (), paranteza este pozitivă: o scumpire crește venitul;
- dacă cererea este elastică (), paranteza este negativă: o scumpire scade venitul;
- venitul este maxim acolo unde .
La cafenea: la 4 lei venitul este de lei, la 5 lei este de lei (maximul), iar la 6 lei scade la de lei.
Aceeași legătură, scrisă cu venitul marginal în funcție de cantitate, se numește formula Amoroso–Robinson:
Venitul marginal este pozitiv doar unde cererea este elastică. De aceea o firmă care maximizează profitul () alege mereu un preț din partea elastică a cererii.
Partea 4. Elasticitatea față de venit și elasticitatea încrucișată
Elasticitatea cererii în funcție de venit arată cu câte procente se schimbă cantitatea cerută când venitul V crește cu 1%:
- : bun inferior (se cumpără mai puțin când venitul crește);
- : bun normal de necesitate (cantitatea crește, dar mai încet decât venitul);
- : bun de lux (cantitatea crește mai repede decât venitul).
Exemplu ipotetic: un student cu bursa lunară V cumpără cafele la pachet pe lună. Funcția este o putere cu exponentul 0,5, deci : la o bursă mai mare cu 10%, cumpără cu aproximativ 5% mai multe cafele. Cafeaua este, pentru el, un bun normal de necesitate.
Elasticitatea încrucișată arată cum reacționează cererea pentru bunul x când se schimbă prețul altui bun, y:
- : bunuri substituibile (scumpirea lui y mută cumpărătorii spre x);
- : bunuri complementare (se consumă împreună, deci scad împreună);
- : bunuri independente.
Exemplu ipotetic: la aceeași cafenea, cererea de ceai este . La o cafea de 5 lei, se vând de ceaiuri, iar : ceaiul și cafeaua sunt substituibile.
Elasticitatea ofertei se calculează la fel, fără semnul minus: .
Video
How to calculate price elasticity of demand given a demand function
de Econ Examples
Se încarcă de pe YouTube
How to calculate price elasticity of demand given a demand function · de Econ Examples · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul este în engleză. Urmărește cum se calculează elasticitatea dintr-o funcție a cererii, cu derivata și raportul P/Q, și compară cu exemplul cafenelei din Partea 2.
Price Elasticity of Demand (Applied Calculus, Sec 3.4 part 3)
de The Price is Mike
Se încarcă de pe YouTube
Price Elasticity of Demand (Applied Calculus, Sec 3.4 part 3) · de The Price is Mike · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (revenue = venit). Urmărește legătura dintre elasticitate și creșterea sau scăderea venitului la o scumpire, descrisă în Partea 3.
Exemple grafice
Primul grafic arată cererea de cafea, cu prețul pe axa verticală, ca în manualele de economie. Elasticitatea este diferită în fiecare punct, deși dreapta are aceeași pantă.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Cafele pe zi (Q) | Preț (lei) |
|---|---|---|
| cererea: Q = 200 − 20P | 0 | 10 |
| cererea: Q = 200 − 20P | 200 | 0 |
| Ec = 1,5 (elastică) | 80 | 6 |
| Ec = 1 | 100 | 5 |
| Ec = 0,67 (inelastică) | 120 | 4 |
Încearcă să calculezi elasticitatea la 8 lei: , iar . Concluzie: aceeași scădere de 20 de cafele la un leu în plus înseamnă un procent mic când se vând multe cafele și unul mare când se vând puține.
Al doilea grafic arată venitul cafenelei în funcție de preț.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Preț (lei) | Venit pe zi (lei) |
|---|---|---|
| venit total | 0 | 0 |
| venit total | 1 | 180 |
| venit total | 2 | 320 |
| venit total | 3 | 420 |
| venit total | 4 | 480 |
| venit total | 5 | 500 |
| venit total | 6 | 480 |
| venit total | 7 | 420 |
| venit total | 8 | 320 |
| venit total | 9 | 180 |
| venit total | 10 | 0 |
| Ec = 1: venit maxim 500 lei | 5 | 500 |
Încearcă să compari prețurile de 3 și 7 lei: venitul este 420 de lei în ambele cazuri, dar la 7 lei se vând doar 60 de cafele, nu 140. Concluzie: același venit se poate obține cu mai puține produse vândute, de aceea firmele se uită și la costuri, nu doar la venit.
Aprofundare
Elasticitatea ca derivată a logaritmilor
O scriere echivalentă, folosită în econometrie, este : elasticitatea este panta funcției când ambele axe sunt în logaritmi. De aceea, într-o regresie de forma , coeficientul k este direct elasticitatea. Tot de aici vine o regulă utilă: elasticitatea unui produs este suma elasticităților, iar elasticitatea unui cât este diferența lor. De exemplu, venitul are, în raport cu prețul, elasticitatea .
Elasticitatea și prețul unei firme cu putere de piață
Din și regula rezultă regula lui Lerner:
Adaosul peste costul marginal, ca procent din preț, este cu atât mai mare cu cât cererea este mai puțin elastică. Dacă o cafenea are și costul marginal al unei cafele este 3 lei, prețul care maximizează profitul este 6 lei (adaosul este jumătate din preț).
Excepții și nuanțe
- Elasticitatea punctuală este exactă doar pentru schimbări mici. Pentru o scumpire de la 4 la 6 lei se folosește formula de arc, cu media celor două prețuri și a celor două cantități la numitor.
- Elasticitatea depinde de perioadă: pe termen scurt, oamenii schimbă greu obiceiurile (cerere mai inelastică), pe termen lung găsesc înlocuitori.
- Același bun poate fi de lux pentru un student și de necesitate pentru un salariat cu venit mare: elasticitatea față de venit se schimbă cu nivelul venitului.
Un caz real: Alfred Marshall
Termenul „elasticitate” a fost introdus în economie de Alfred Marshall, în „Principiile economiei” (1890). Marshall a dat și o metodă geometrică de a citi elasticitatea direct pe graficul cererii: pe o dreaptă, elasticitatea într-un punct este raportul dintre lungimea segmentului de sub punct și lungimea segmentului de deasupra lui. La mijlocul dreptei cele două segmente sunt egale, de aceea acolo elasticitatea este 1, exact ca în exemplul cafenelei.
Quiz
Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.