Microeconomie · Mecanismul pieței: Cererea, Oferta și Prețul

Structuri de piață: de la concurența perfectă la monopol

Intermediar32 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Explici rolul concurenței și enumeri condițiile concurenței perfecte.
  • Deosebești monopolul, oligopolul și concurența monopolistică după numărul de firme, tipul produsului și barierele la intrare.
  • Explici, pe un grafic, de ce un monopol vinde mai puțin și mai scump decât o piață concurențială.

Teorie

Până acum am lucrat cu o piață ideală: mulți cumpărători și mulți vânzători, niciunul suficient de mare ca să miște singur prețul. Piețele reale arată adesea altfel. Ideea centrală a lecției: cu cât sunt mai puțini vânzători și cu cât le e mai greu altora să intre pe piață, cu atât firmele pot cere un preț mai mare și pot vinde mai puțin.

Piața cu concurență perfectă

Concurența perfectă este un model teoretic, un reper cu care comparăm piețele reale. Condițiile ei:

  • Atomicitatea: foarte mulți cumpărători și vânzători, fiecare prea mic ca să influențeze prețul.
  • Omogenitatea produsului: toți vând același produs, deci cumpărătorului nu îi pasă de la cine cumpără.
  • Intrarea și ieșirea liberă: orice firmă poate începe sau abandona activitatea fără obstacole.
  • Transparența: toată lumea cunoaște prețurile și calitatea.
  • Mobilitatea factorilor de producție: munca și capitalul se mută ușor spre activitățile mai profitabile.

Pe o astfel de piață, firma este „primitoare de preț”: dacă cere mai mult decât ceilalți, nu mai vinde nimic. Prețul se formează ca în lecția anterioară, din cererea și oferta întregii piețe.

Piețele cu concurență imperfectă

Când una sau mai multe condiții lipsesc, vorbim de concurență imperfectă. Cele trei forme principale:

  • Monopolul: un singur vânzător, un produs fără substitute apropiate și bariere la intrare mari (un brevet, o licență exclusivă, costuri uriașe de pornire). Monopolistul alege prețul, dar nu poate scăpa de legea cererii: dacă cere mai mult, vinde mai puțin.
  • Oligopolul: câteva firme mari, dependente una de alta. Fiecare decizie de preț a uneia provoacă o reacție a celorlalte, așa că firmele se urmăresc atent și sunt tentate să se înțeleagă între ele.
  • Concurența monopolistică: multe firme care vând produse asemănătoare, dar diferențiate prin marcă, calitate, locație sau servicii. Fiecare are un mic „monopol” pe varianta ei, dar clienții pot trece ușor la concurență.

Video

Monopolies vs. perfect competition | Microeconomics | Khan Academy

de Khan Academy

Se încarcă de pe YouTube

Monopolies vs. perfect competition | Microeconomics | Khan Academy · de Khan Academy · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul e în engleză. Notează diferențele dintre cele două extreme (numărul de firme, controlul asupra prețului, barierele la intrare) și compară-le cu lista condițiilor din lecție.

Oligopolies and monopolistic competition | Forms of competition | Microeconomics | Khan Academy

de Khan Academy

Se încarcă de pe YouTube

Oligopolies and monopolistic competition | Forms of competition | Microeconomics | Khan Academy · de Khan Academy · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Urmărește exemplele din clip pentru oligopol și concurență monopolistică și încearcă să găsești câte un exemplu similar din orașul tău.

Exemple grafice

Tabelul rezumă cele patru structuri de piață.

StructuraNumărul de firmeProdusulBariere la intrareControlul asupra prețului
Concurență perfectăfoarte multeidenticniciunaniciunul
Concurență monopolisticămultediferențiatmicimic
Oligopolcâtevaidentic sau diferențiatmarimare, dar depinde de rivali
Monopolunafără substitutefoarte marimare

Graficul compară aceeași piață în două variante. Dacă ar fi concurențială, prețul ar coborî până la costul unei unități în plus (20 de lei), iar s-ar vinde 80 de unități (punctul C). Dacă o singură firmă controlează piața, ea vinde doar 40 de unități, la 60 de lei (punctul M). Urmărește pe axa cantității cât de mult se reduce producția și pe axa prețului cât de mult crește prețul.

0252550507575100100CantitatePreț (lei)Cererea piețeiVenit marginalCost marginalM (40; 60)C (80; 20)
Exemplu ipotetic. Pe o piață concurențială, echilibrul este în C: 80 de unități la 20 de lei, prețul fiind egal cu costul unei unități în plus. Monopolistul se oprește în M: 40 de unități la 60 de lei. Consumatorii plătesc mai mult și cumpără mai puțin.
Vezi datele ca tabel
Aceeași piață: concurență și monopol
SerieCantitatePreț (lei)
Cererea pieței0100
Cererea pieței1000
Venit marginal0100
Venit marginal500
Cost marginal020
Cost marginal10020
M (40; 60)4060
C (80; 20)8020

Linia punctată arată venitul marginal al monopolistului: cât câștigă în plus din încă o unitate vândută. Este sub curba cererii, pentru că, ca să vândă încă o unitate, monopolistul trebuie să scadă prețul la toate unitățile. El produce până unde venitul marginal atinge costul marginal (la 40 de unități), apoi citește pe curba cererii prețul cel mai mare pe care îl acceptă cumpărătorii pentru această cantitate.

Concluzie: pe aceeași piață, cu aceiași cumpărători și aceleași costuri, monopolul duce la un preț de trei ori mai mare și la o cantitate de două ori mai mică decât concurența.

Aprofundare

Alegerea monopolistului

Pentru cererea P=100−QP = 100 - Q, venitul total este VT=P⋅Q=100Q−Q2VT = P \cdot Q = 100Q - Q^2, iar venitul marginal este:

Vmg=100−2QV_{mg} = 100 - 2Q

Monopolistul maximizează profitul când venitul marginal este egal cu costul marginal:

100−2Q=20⇒QM=40,PM=100−40=60100 - 2Q = 20 \quad\Rightarrow\quad Q_M = 40, \quad P_M = 100 - 40 = 60

În concurență perfectă, prețul coboară până la costul marginal: PC=20P_C = 20, deci QC=80Q_C = 80.

Cine câștigă și cine pierde

În concurență, surplusul consumatorilor (triunghiul de sub cerere și deasupra prețului) este 12⋅80⋅80=3200\tfrac{1}{2} \cdot 80 \cdot 80 = 3200. Cu monopol, el scade la 12⋅40⋅40=800\tfrac{1}{2} \cdot 40 \cdot 40 = 800, iar monopolistul câștigă un profit peste cost de (60−20)⋅40=1600(60 - 20) \cdot 40 = 1600. Suma, 2400, este mai mică decât 3200. Diferența de 800 este pierderea netă (în engleză, deadweight loss): tranzacții avantajoase pentru ambele părți care nu mai au loc. Cifrele sunt în lei ipotetici.

Cum se măsoară concentrarea

Un indicator folosit de autoritățile de concurență este indicele Herfindahl-Hirschman, suma pătratelor cotelor de piață (în procente):

HHI=s12+s22+⋯+sn2HHI = s_1^2 + s_2^2 + \dots + s_n^2

Pentru patru firme cu cote de 40%, 30%, 20% și 10%: HHI=1600+900+400+100=3000HHI = 1600 + 900 + 400 + 100 = 3000. Un monopol are HHI=1002=10 000HHI = 100^2 = 10\,000, iar o piață cu foarte multe firme mici are un indice apropiat de zero.

Excepții și cazuri reale

  • Monopolul natural. Când o singură rețea poate servi o întreagă regiune mai ieftin decât mai multe (distribuția de energie electrică, apa și canalizarea), concurența ar dubla costurile. Aceste activități sunt de obicei reglementate; în România, rețelele de energie sunt reglementate de ANRE.
  • Cartelurile. Firmele dintr-un oligopol pot încerca să se înțeleagă asupra prețurilor sau cantităților, comportându-se ca un monopol. OPEC, organizația țărilor exportatoare de petrol, își coordonează nivelul producției. Între firme, astfel de înțelegeri sunt interzise în Uniunea Europeană; în România, Consiliul Concurenței investighează și sancționează înțelegerile anticoncurențiale.
  • Inovația. Brevetul acordă un monopol temporar, tocmai ca să răsplătească inovația. Societatea acceptă prețuri mai mari o perioadă în schimbul unor produse noi.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. Care este principalul beneficiu al concurenței pentru consumatori?

Alege o singură variantă.

2. Care dintre următoarele sunt condiții ale concurenței perfecte? (alege toate variantele corecte)

Alege toate variantele corecte.

3. O firmă aflată în concurență perfectă își poate crește încasările cerând un preț mai mare decât restul pieței.

Alege o singură variantă.

4. Pe piața telefoniei mobile dintr-o țară activează trei operatori mari, iar fiecare urmărește atent prețurile celorlalți. Ce structură de piață este?

Alege o singură variantă.

5. Restaurantele dintr-un oraș mare vând mâncare, dar fiecare are meniul, atmosfera și locația lui. Ce structură de piață descrie cel mai bine situația?

Alege o singură variantă.

6. Care afirmație despre monopol este corectă?

Alege o singură variantă.

7. Pe o piață, patru firme au cotele de 40%, 30%, 20% și 10%. Cât este indicele Herfindahl-Hirschman (HHI)?

Scrie un număr.

8. Cererea pieței este P = 100 − Q, iar costul marginal este constant, 20 de lei. Ce preț alege un monopolist, dacă produce până unde venitul marginal (100 − 2Q) este egal cu costul marginal?

Alege o singură variantă.