Microeconomie · Mecanismul pieței: Cererea, Oferta și Prețul
Oferta: cum se comportă vânzătorul pe piață?
Începător28 min✓ Terminată
Pe această pagină
Ce înveți
- Definești oferta și enunți legea ofertei.
- Explici cum deplasează curba ofertei costurile de producție, taxele și tehnologia.
- Calculezi elasticitatea ofertei și explici de ce oferta devine mai elastică în timp.
Teorie
În lecția despre cerere ne-am uitat la cumpărători. Acum privim piața prin ochii producătorului, care vrea să își vândă bunurile cu profit. Ideea centrală: un preț mai mare îi face pe vânzători să ofere mai mult, iar cât de repede pot crește producția depinde de cât de ușor își pot mări capacitatea.
Legea ofertei
Când prețul unui bun crește, iar restul condițiilor rămân neschimbate, producătorii oferă o cantitate mai mare. Aceasta este legea ofertei: prețul și cantitatea oferită se mișcă în același sens. Motivul: la un preț mai mare, producția devine mai profitabilă, firmele existente produc mai mult, iar unele firme noi intră pe piață. În plus, producția suplimentară costă de obicei mai mult pe unitate (ore suplimentare, utilaje folosite la limită), iar un preț mai mare acoperă aceste costuri.
Cantitatea oferită este un punct pe curba ofertei: cât se oferă la un anumit preț. Oferta este întreaga curbă. Regula e aceeași ca la cerere: prețul bunului ne mută pe curbă, iar orice alt factor deplasează curba.
Factorii care deplasează oferta
- Costul de producție. Dacă se scumpesc materiile prime, energia sau munca, fiecare unitate costă mai mult, iar oferta scade (curba se mută spre stânga).
- Taxele și subvențiile. O taxă pe fiecare unitate vândută acționează ca un cost în plus și scade oferta. O subvenție, adică un sprijin de la stat pentru fiecare unitate, o crește.
- Tehnologia. O mașină mai performantă sau o metodă mai bună de lucru permite mai multă producție cu aceleași resurse, deci oferta crește.
- Numărul de producători, prețul altor bunuri pe care firma le-ar putea produce în loc și condițiile naturale (pentru agricultură, vremea).
Elasticitatea ofertei
Elasticitatea ofertei în funcție de preț compară modificarea procentuală a cantității oferite cu modificarea procentuală a prețului. Coeficientul de elasticitate se calculează astfel:
unde este modificarea procentuală a cantității oferite, iar este modificarea procentuală a prețului. Prețul și cantitatea oferită se mișcă în același sens, deci coeficientul iese pozitiv fără semnul minus pe care îl folosim la cerere.
- Oferta este elastică când cantitatea oferită se schimbă, în procente, mai mult decât prețul: .
- Oferta este inelastică când cantitatea se schimbă mai puțin decât prețul: .
- Oferta are elasticitate unitară când coeficientul este egal cu 1: .
Principalul factor este timpul. Imediat după o scumpire, producătorii au aceleași utilaje și aceiași angajați, deci pot mări producția puțin. Cu timpul, pot cumpăra echipamente, pot angaja oameni, iar firme noi intră pe piață. Contează și stocurile, capacitatea neutilizată și cât de ușor se mută resursele dintr-o activitate în alta.
Video
Introduction to price elasticity of supply | AP Microeconomics | Khan Academy
de Khan Academy
Se încarcă de pe YouTube
Introduction to price elasticity of supply | AP Microeconomics | Khan Academy · de Khan Academy · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul e în engleză. Urmărește cum se calculează elasticitatea ofertei și de ce coeficientul iese pozitiv fără semnul minus pe care îl folosim la cerere.
Price elasticity of supply determinants | AP Microeconomics | Khan Academy
de Khan Academy
Se încarcă de pe YouTube
Price elasticity of supply determinants | AP Microeconomics | Khan Academy · de Khan Academy · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Notează factorii care fac oferta mai elastică și verifică dacă timpul apare, ca în exemplul brutăriei, printre cei mai importanți.
Exemple grafice
Primul grafic arată ce face o taxă asupra ofertei. Curba S₁ este oferta inițială. Statul introduce o taxă de 10 lei pentru fiecare unitate, iar vânzătorii cer acum 10 lei în plus pentru orice cantitate: curba urcă, adică se mută spre stânga (S₂). Compară punctele A și B, aflate la același preț.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Cantitate oferită | Preț (lei) |
|---|---|---|
| S₁ | 10 | 0 |
| S₁ | 70 | 60 |
| S₂ (cu taxă) | 0 | 0 |
| S₂ (cu taxă) | 60 | 60 |
| A | 40 | 30 |
| B | 30 | 30 |
Al doilea grafic reia exemplul brutăriei. Ambele curbe trec prin punctul A (20 de lei, 100 de kilograme). Când prețul urcă la 30 de lei, urmărește cât de departe ajunge producția după o săptămână și după un an.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Cantitate oferită (kg pe zi) | Preț (lei) |
|---|---|---|
| Termen scurt | 90 | 10 |
| Termen scurt | 120 | 40 |
| Termen lung | 40 | 10 |
| Termen lung | 190 | 35 |
| A | 100 | 20 |
| O săptămână: 110 | 110 | 30 |
| Un an: 160 | 160 | 30 |
Concluzie: legea ofertei spune în ce direcție reacționează producătorii, iar elasticitatea spune cât de repede; aceeași scumpire aduce mult mai multă marfă pe piață pe termen lung decât imediat.
Aprofundare
Oferta liniară
Forma liniară a ofertei este:
unde arată cu câte unități crește cantitatea oferită la o scumpire de un leu. În primul grafic, este . O taxă pe unitate înseamnă că vânzătorul păstrează doar din fiecare leu încasat, deci oferta devine . Cu : , adică exact curba .
Metoda punctului de mijloc
Procentele din formula calculate față de valoarea inițială dau rezultate diferite la scumpire și la ieftinire, așa că se folosește adesea metoda punctului de mijloc, care raportează modificările la media dintre valoarea inițială și cea finală. Pentru brutărie, pe termen lung:
O proprietate utilă: orice ofertă liniară care pornește din origine () are elasticitatea exact 1 în fiecare punct, oricare ar fi panta. Dacă dreapta taie axa cantității în partea pozitivă (ca ), oferta este inelastică; dacă taie axa prețului, este elastică.
Elasticitatea ofertei în funcție de alți factori
Ca la cerere, putem măsura cât de puternic reacționează oferta și la alți factori decât prețul bunului. Formula are aceeași structură: modificarea procentuală a cantității oferite împărțită la modificarea procentuală a factorului.
Prețul unui factor de producție. Dacă este prețul unei resurse folosite în producție (energie, făină, forță de muncă), atunci:
Coeficientul este, de regulă, negativ: o resursă mai scumpă face producția mai costisitoare, iar la același preț al bunului se oferă mai puțin. Exemplu ipotetic: făina se scumpește cu 25%, iar brutăria oferă, la același preț al cozonacului, cu 10% mai puțin: . Cu cât coeficientul este mai departe de zero, cu atât oferta depinde mai mult de acea resursă.
Prețul altui bun (elasticitatea încrucișată a ofertei). Arată cum se schimbă cantitatea oferită din bunul X când se schimbă prețul unui alt bun, Y, pe care producătorul îl poate produce:
- : bunuri concurente în producție, care folosesc aceleași resurse. Exemplu ipotetic: porumbul se scumpește cu 20%, fermierii mută o parte din teren de la grâu la porumb, iar oferta de grâu scade cu 8%: .
- : bunuri produse împreună, care ies din același proces. Dacă se scumpește carnea de vită, se sacrifică mai multe animale și crește și oferta de piele.
Cazuri-limită
- Oferta perfect inelastică (): cantitatea nu se poate schimba, oricare ar fi prețul. Exemple: locurile dintr-o sală de concert într-o anumită seară sau un tablou unicat.
- Oferta perfect elastică: la prețul pieței se poate oferi orice cantitate, iar sub el nimic. Se apropie de ea bunurile care se produc ușor, în cantități mari, cu cost constant pe unitate.
Un caz real: locuințele
Construcția unui bloc durează, de obicei, peste un an: autorizații, teren, execuție. De aceea, oferta de locuințe este foarte inelastică pe termen scurt. Când cererea crește brusc într-un oraș, prețurile urcă mult înainte ca noile apartamente să ajungă pe piață. Pe termen lung, oferta devine mai elastică, iar creșterea prețurilor se poate tempera. Același raționament explică de ce reacția la o scumpire se judecă mereu împreună cu orizontul de timp: o ofertă care pare „rigidă” într-o lună poate fi destul de flexibilă după câțiva ani.
Quiz
Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.