Microeconomie · Mecanismul pieței: Cererea, Oferta și Prețul
Cererea: cum se comportă cumpărătorul pe piață?
Începător30 min✓ Terminată
Pe această pagină
Ce înveți
- Definești cererea (dorință plus capacitate de plată) și enunți legea cererii.
- Deosebești o mișcare pe curba cererii de o deplasare a curbei și numești factorii care o deplasează.
- Calculezi elasticitatea cererii în funcție de preț și spui dacă cererea este elastică sau inelastică.
Teorie
Consumatorul este motorul economiei: firmele produc pentru că cineva vrea și poate să cumpere. Înainte să vedem cum se formează prețul, trebuie să înțelegem cum reacționează cumpărătorii la el. Ideea centrală a lecției: când un bun se scumpește, oamenii cumpără mai puțin din el, iar cât de mult mai puțin depinde de cât de ușor se pot lipsi de el.
Legea cererii
Când prețul unui bun crește, iar celelalte condiții rămân neschimbate, consumatorii cer o cantitate mai mică din el. Când prețul scade, cer mai mult. Aceasta este legea cererii: prețul și cantitatea cerută se mișcă în sensuri opuse. Explicația e simplă: la un preț mai mare, unii cumpărători trec la alternative, iar aceiași bani cumpără mai puțin.
Cantitatea cerută este cât se cere la un anumit preț, adică un punct pe curba cererii. Cererea este întreaga curbă. Când se schimbă prețul bunului, ne mișcăm pe aceeași curbă. Când se schimbă altceva, curba se deplasează.
Factorii care deplasează cererea
- Venitul. Pentru un bun normal, cererea crește când venitul crește. Pentru un bun inferior (de exemplu, produsele cele mai ieftine, de bază), cererea scade când venitul crește, pentru că oamenii trec la variante mai scumpe.
- Prețul altor bunuri. Pentru bunurile substituibile (ceai și cafea), scumpirea unuia crește cererea pentru celălalt. Pentru bunurile complementare (imprimante și cartușe), scumpirea unuia scade cererea pentru celălalt.
- Gusturile și preferințele, influențate de modă, reclame sau informații despre sănătate.
- Așteptările despre prețuri și venituri viitoare și numărul de cumpărători de pe piață.
Elasticitatea cererii în funcție de preț
Legea cererii spune în ce direcție se mișcă cantitatea. Elasticitatea cererii în funcție de preț spune cât de mult: compară modificarea procentuală a cantității cerute cu modificarea procentuală a prețului. Coeficientul de elasticitate se calculează astfel:
unde este modificarea procentuală a cantității cerute, iar este modificarea procentuală a prețului. Cele două modificări au mereu semne opuse (prețul crește, cantitatea scade), iar semnul minus din fața fracției face coeficientul pozitiv.
- Cererea este elastică când cantitatea se schimbă, în procente, mai mult decât prețul: .
- Cererea este inelastică când cantitatea se schimbă mai puțin decât prețul: .
- Cererea are elasticitate unitară când coeficientul este egal cu 1: , adică cantitatea se schimbă, în procente, exact cât prețul.
Cererea este mai elastică atunci când există substitute apropiate, când bunul ocupă o parte mare din buget, când e mai degrabă un lux decât o necesitate și când cumpărătorii au timp să se adapteze.
Video
#1 - Lec 5 | Cererea - 10 min | EDUCATIE FINANCIARA incepatori
de IQ Economy Club
Se încarcă de pe YouTube
#1 - Lec 5 | Cererea - 10 min | EDUCATIE FINANCIARA incepatori · de IQ Economy Club · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Notează factorii care deplasează cererea, așa cum îi prezintă clipul, și verifică dacă îi regăsești pe toți în lista din lecție.
Introduction to price elasticity of demand | AP Microeconomics | Khan Academy
de Khan Academy
Se încarcă de pe YouTube
Introduction to price elasticity of demand | AP Microeconomics | Khan Academy · de Khan Academy · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul e în engleză. Urmărește cum este calculată elasticitatea și ce înseamnă un coeficient mai mare sau mai mic decât 1; compară cu exemplul cinematografului.
Exemple grafice
Primul grafic pune cap la cap mișcarea pe curbă și deplasarea curbei. Punctele A și B sunt pe aceeași curbă: s-a schimbat doar prețul. Punctul C este pe o curbă nouă: a crescut venitul consumatorilor pentru un bun normal, iar la același preț se cere mai mult. Încearcă să spui, pentru fiecare pereche de puncte, ce anume s-a schimbat.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Cantitate cerută | Preț (lei) |
|---|---|---|
| D₁ | 0 | 50 |
| D₁ | 100 | 0 |
| D₂ (după creșterea venitului) | 0 | 70 |
| D₂ (după creșterea venitului) | 140 | 0 |
| A | 40 | 30 |
| B | 60 | 20 |
| C | 80 | 30 |
Al doilea grafic reia exemplul cu cinematograful și medicamentul. Ambele curbe pornesc din același punct A (20 de lei, 100 de unități), iar prețul urcă la 30 de lei. Urmărește cât de departe ajunge fiecare curbă pe axa cantității.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Cantitate cerută | Preț (lei) |
|---|---|---|
| Cerere elastică | 40 | 30 |
| Cerere elastică | 160 | 10 |
| Cerere inelastică | 90 | 30 |
| Cerere inelastică | 110 | 10 |
| A | 100 | 20 |
| Cinema: 40 | 40 | 30 |
| Medicament: 90 | 90 | 30 |
Concluzie: legea cererii este aceeași pentru toate bunurile, dar intensitatea reacției diferă mult; bunurile de care ne putem lipsi ușor au cererea cea mai elastică.
Aprofundare
Cererea liniară
Cea mai simplă formă a cererii este cea liniară, în care este cantitatea cerută la preț zero, iar arată cu cât scade cantitatea când prețul crește cu un leu:
O creștere a venitului, pentru un bun normal, mărește și mută curba spre dreapta. O schimbare a prețului bunului mută doar punctul pe aceeași dreaptă.
Elasticitatea se schimbă de-a lungul curbei
O greșeală frecventă este să crezi că o curbă a cererii are o singură elasticitate. Pe o cerere liniară, o scumpire de un leu scade cantitatea mereu cu același număr de unități (), dar procentele depind de punctul de plecare. Pentru modificări mici, , și , așa că formula din lecție devine:
Pe curba din primul grafic, , deci :
- la și : (cerere elastică);
- la și : (elasticitate unitară);
- la și : (cerere inelastică).
Partea de sus a dreptei, cu prețuri mari și cantități mici, este elastică, iar partea de jos este inelastică. De aceea panta unei curbe nu este același lucru cu elasticitatea ei: poți compara pante doar pentru două curbe care trec prin același punct, ca în al doilea grafic.
Elasticitatea și încasările vânzătorului
Încasările totale sunt . Dacă cererea este elastică, o scumpire le scade: la cinema, de la la de lei. Dacă cererea este inelastică, o scumpire le crește: la medicament, de la 2000 la de lei. La elasticitate unitară, încasările sunt cele mai mari: pe curba , la 25 de lei se încasează de lei, mai mult decât la 30 de lei () sau la 20 de lei (). Cazurile-limită sunt cererea perfect inelastică (, cantitatea nu se schimbă deloc) și cererea perfect elastică (orice scumpire face cantitatea cerută să scadă la zero).
Elasticitatea cererii în funcție de venit
Prețul nu este singurul factor la care reacționează cumpărătorii. Elasticitatea cererii în funcție de venit compară modificarea procentuală a cantității cerute cu modificarea procentuală a venitului consumatorilor (), la prețuri neschimbate:
Aici nu mai punem semnul minus, pentru că semnul coeficientului spune ceva important despre bun:
- : bun normal, cererea crește odată cu venitul. Dacă , bunul este o necesitate (cantitatea crește, în procente, mai puțin decât venitul); dacă , este un bun de lux (cantitatea crește mai mult decât venitul).
- : bun inferior, cererea scade când venitul crește.
Exemplu ipotetic. Veniturile dintr-un oraș cresc cu 10%. Cantitatea de pâine cumpărată crește cu 2%: , o necesitate. Numărul de vacanțe în străinătate crește cu 25%: , un bun de lux. Cantitatea din cel mai ieftin sortiment de salam scade cu 5%: , un bun inferior.
Elasticitatea încrucișată: prețul altui bun
Elasticitatea încrucișată a cererii arată cum reacționează cantitatea cerută din bunul X la schimbarea prețului altui bun, Y:
- : bunurile sunt substituibile. Dacă se scumpește cafeaua cu 20%, iar cantitatea cerută de ceai crește cu 6%, .
- : bunurile sunt complementare. Dacă se scumpesc imprimantele cu 20%, iar cantitatea cerută de cartușe scade cu 10%, .
- : bunurile sunt independente, prețul unuia nu influențează cererea pentru celălalt.
Cu cât valoarea coeficientului este mai departe de zero, cu atât legătura dintre cele două bunuri este mai puternică. (Exemplele numerice sunt ipotetice.)
Excepții și un caz real
- Bunurile Giffen sunt o excepție teoretică în care cantitatea cerută ar crește odată cu prețul; exemplele reale sunt puține și disputate.
- Un caz real: accizele. Statele, inclusiv România, aplică accize (taxe speciale) pe tutun, alcool și carburanți. Cererea pentru aceste produse este relativ inelastică pe termen scurt, așa că o taxă mai mare reduce puțin cantitatea cumpărată și aduce încasări stabile la buget. Asta nu înseamnă că reacția lipsește: pe termen lung, oamenii au mai mult timp să-și schimbe obiceiurile.
Quiz
Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.