Matematici aplicate în economie · Bazele matematicii economice

Elemente de logică și combinatorică

Intermediar45 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Stabilești valoarea de adevăr a unei propoziții compuse și negi corect o afirmație cu „toți” sau „există”.
  • Alegi între permutări, aranjamente și combinări, după cum contează sau nu ordinea și câte elemente alegi.
  • Numeri variantele posibile într-o problemă de decizie economică și calculezi o probabilitate simplă.

Teorie

Economistul raționează în propoziții de tipul „dacă… atunci…” și ia decizii alegând dintre mai multe variante. Logica îl ajută să nu tragă concluzii greșite, iar combinatorica îi spune câte variante există, adică de câte ori trebuie să compare sau cât de probabil este un rezultat.

Partea 1. Propoziții și operații logice

Din propoziții simple p și q se construiesc propoziții compuse:

  • negația ¬p\neg p („non p”) este adevărată când p este falsă;
  • conjuncția p∧qp \land q („p și q”) este adevărată doar când ambele sunt adevărate;
  • disjuncția p∨qp \lor q („p sau q”) este adevărată când cel puțin una este adevărată;
  • implicația p→qp \to q („dacă p, atunci q”) este falsă doar când p este adevărată și q falsă;
  • echivalența p↔qp \leftrightarrow q („p dacă și numai dacă q”) este adevărată când p și q au aceeași valoare.
pq¬p\neg pp∧qp \land qp∨qp \lor qp→qp \to q
AAFAAA
AFFFAF
FAAFAA
FFAFFA

Implicația nu se poate „întoarce”: din „dacă prețul crește, cantitatea cerută scade” nu rezultă „dacă cantitatea cerută scade, prețul a crescut” (poate a scăzut venitul). Echivalentă cu implicația este doar contrapozitiva: ¬q→¬p\neg q \to \neg p.

Pentru afirmațiile cu cuantificatori, negația schimbă cuantificatorul: negația lui „toate firmele au profit” (∀\forall) este „există cel puțin o firmă fără profit” (∃\exists), nu „nicio firmă nu are profit”.

Partea 2. Regula sumei și regula produsului

  • Regula sumei: dacă o alegere se poate face fie într-unul dintre m moduri, fie într-unul dintre n moduri (fără suprapuneri), există m+nm + n posibilități.
  • Regula produsului: dacă o decizie are două etape, prima cu m variante și a doua cu n variante, există m⋅nm \cdot n posibilități.

Exemplu ipotetic: o firmă alege un furnizor dintre 3 și o firmă de transport dintre 4, deci are 3×4=123 \times 4 = 12 combinații de contracte.

Partea 3. Permutări, aranjamente și combinări

Produsul n!=1⋅2⋅3⋯nn! = 1 \cdot 2 \cdot 3 \cdots n se numește factorial (se citește „n factorial”), iar prin convenție 0!=10! = 1.

Permutările sunt modurile în care poți ordona toate cele n elemente ale unei mulțimi:

Pn=n!P_n = n!

Aranjamentele de n luate câte k sunt modurile în care alegi k elemente din n și contează ordinea:

Ank=n!(n−k)!A_n^k = \frac{n!}{(n - k)!}

Combinările de n luate câte k sunt modurile în care alegi k elemente din n fără să conteze ordinea:

Cnk=n!k! (n−k)!=AnkPkC_n^k = \frac{n!}{k! \, (n - k)!} = \frac{A_n^k}{P_k}

Cum alegi formula: dacă folosești toate elementele și le ordonezi, sunt permutări; dacă alegi doar o parte și ordinea (sau rolul) contează, sunt aranjamente; dacă alegi doar o parte și contează numai cine este ales, sunt combinări.

Partea 4. Legătura cu probabilitățile

Când toate rezultatele sunt la fel de posibile, probabilitatea unui eveniment este:

P(E)=numa˘rul cazurilor favorabilenuma˘rul cazurilor posibileP(E) = \frac{\text{numărul cazurilor favorabile}}{\text{numărul cazurilor posibile}}

Combinatorica îți dă exact aceste două numere. De exemplu, dacă alegi la întâmplare 3 dintre cei 8 candidați, probabilitatea ca un anumit candidat să fie în comitet este C72/C83=21/56=3/8C_7^2 / C_8^3 = 21 / 56 = 3/8.

Video

Permutations

de Khan Academy

Se încarcă de pe YouTube

Permutations · de Khan Academy · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (permutations = permutări și aranjamente, în terminologia românească). Urmărește cum se folosește regula produsului: câte variante sunt pentru primul loc, câte pentru al doilea și așa mai departe.

Combinations

de Khan Academy

Se încarcă de pe YouTube

Combinations · de Khan Academy · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (combinations = combinări). Observă de ce, ca să treci de la numărul de aranjări ordonate la cel de combinări, împarți la numărul de moduri în care pot fi ordonate elementele alese.

Exemple grafice

Primul grafic arată câte comitete de k persoane poți forma dintr-un grup de 10, pentru k de la 0 la 10.

07515022530012345678910Numărul de persoane alese (k)Numărul de combinăriC(10, k)252k = 3k = 7
Numărul de combinări crește până la k = 5 (252 de variante), apoi scade simetric: a alege 3 persoane din 10 (120 de variante) este același lucru cu a alege cele 7 care rămân pe dinafară. Suma tuturor valorilor este 2^10 = 1.024.
Vezi datele ca tabel
Combinări de 10 luate câte k
SerieNumărul de persoane alese (k)Numărul de combinări
C(10, k)01
C(10, k)110
C(10, k)245
C(10, k)3120
C(10, k)4210
C(10, k)5252
C(10, k)6210
C(10, k)7120
C(10, k)845
C(10, k)910
C(10, k)101
2525252
k = 33120
k = 77120

Încearcă să verifici cu formula că C103=C107=120C_{10}^3 = C_{10}^7 = 120. Concluzie: numărul de combinări este cel mai mare când alegi aproximativ jumătate din elemente și este simetric față de mijloc.

Al doilea grafic compară aranjamentele și combinările de 6 luate câte k: de câte ori contează ordinea, numărul de variante crește foarte repede.

0200400600800123456Numărul de elemente alese (k)Numărul de varianteAranjamenteCombinări120 = 20 × 6
Pentru k = 3, există 120 de aranjamente, dar doar 20 de combinări, pentru că fiecare grup de 3 poate fi ordonat în 3! = 6 moduri. Pentru k = 6, aranjamentele devin permutări (720), iar combinarea este una singură: iei toate elementele.
Vezi datele ca tabel
Aranjamente și combinări de 6 luate câte k
SerieNumărul de elemente alese (k)Numărul de variante
Aranjamente01
Aranjamente16
Aranjamente230
Aranjamente3120
Aranjamente4360
Aranjamente5720
Aranjamente6720
Combinări01
Combinări16
Combinări215
Combinări320
Combinări415
Combinări56
Combinări61
120 = 20 × 63120

Încearcă să calculezi raportul dintre cele două curbe pentru k = 4: 360/15=24=4!360 / 15 = 24 = 4!. Concluzie: aranjamentele sunt întotdeauna combinările înmulțite cu numărul de ordonări ale elementelor alese.

Aprofundare

De unde vin formulele

Pentru aranjamente folosești regula produsului: primul loc poate fi ocupat în n moduri, al doilea în n−1n - 1 moduri, iar al k-lea în n−k+1n - k + 1 moduri, deci Ank=n(n−1)⋯(n−k+1)=n!(n−k)!A_n^k = n(n-1)\cdots(n-k+1) = \frac{n!}{(n-k)!}. Pentru k = n obții permutările (0!=10! = 1 face formula să funcționeze și aici). Fiecare grup neordonat de k elemente apare printre aranjamente de k!k! ori, deci Cnk=Ank/k!C_n^k = A_n^k / k!.

Două proprietăți utile ale combinărilor:

  • Cnk=Cnn−kC_n^k = C_n^{n-k}: a alege k elemente înseamnă a le lăsa deoparte pe celelalte n−kn - k;
  • Cn0+Cn1+…+Cnn=2nC_n^0 + C_n^1 + \ldots + C_n^n = 2^n: fiecare element poate fi ales sau nu, deci o mulțime cu n elemente are 2n2^n submulțimi.

Excepții și nuanțe

  • Când elementele se pot repeta, formulele de mai sus nu se aplică. Un cod PIN de 4 cifre are 104=10.00010^4 = 10.000 de variante (regula produsului), nu A104=5.040A_{10}^4 = 5.040, pentru că aceeași cifră poate apărea de mai multe ori.
  • Formula clasică a probabilității cere ca toate cazurile să fie la fel de posibile. Pentru o bilă extrasă dintr-o urnă este adevărat; pentru „recesiune sau creștere anul viitor”, nu.
  • În logică, o implicație cu ipoteza falsă este adevărată. Sună ciudat, dar este o convenție: promisiunea „dacă vinzi 1.000 de produse, primești un bonus” nu este încălcată de un vânzător care a vândut 800.

Un caz real: loteria 6 din 49

La Loto 6/49, organizat în România de Loteria Română, se extrag 6 numere din 49, iar ordinea extragerii nu contează. Numărul de variante posibile este:

C496=49⋅48⋅47⋅46⋅45⋅446!=13.983.816C_{49}^6 = \frac{49 \cdot 48 \cdot 47 \cdot 46 \cdot 45 \cdot 44}{6!} = 13.983.816

Un bilet cu o singură variantă are deci o șansă de 1 la aproape 14 milioane să nimerească toate cele 6 numere. Cazul arată de ce combinatorica este prima unealtă a oricărei analize de risc: fără să numeri variantele, nu poți judeca dacă un pariu, o investiție sau o decizie merită luată.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. Care este negația propoziției „Toate firmele din oraș au profit”?

Alege o singură variantă.

2. Implicația „dacă p, atunci q” este falsă doar când p este adevărată și q este falsă.

Alege o singură variantă.

3. Un magazin vinde laptopuri în 3 culori și cu 4 configurații de memorie. Câte variante diferite de laptop poate alege un client?

Scrie un număr.

variante

4. În câte moduri pot fi ordonate 5 proiecte de investiții într-un clasament?

Scrie un număr.

moduri

5. Dintr-un grup de 12 angajați, se aleg 4 pentru o echipă cu roluri egale. Ce formulă folosești?

Alege o singură variantă.

6. Câte sunt aranjamentele de 7 luate câte 3 (de exemplu, locurile I, II și III într-un concurs cu 7 firme)?

Scrie un număr.

7. Câte combinări de 10 luate câte 8 există?

Scrie un număr.

8. O bancă alege la întâmplare 2 dintre cele 5 sucursale ale sale pentru un control. Care este probabilitatea ca o anumită sucursală să fie aleasă? (răspunde ca număr zecimal)

Scrie un număr.