Macroeconomie · Piața muncii și salariul

Mecanismele pieței muncii: cererea, oferta și salariul de echilibru

Intermediar40 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Explici ce este piața muncii, de ce este diferită de celelalte piețe și de ce cererea de muncă este o cerere derivată.
  • Descrii factorii cererii și ai ofertei de muncă și cum se formează salariul de echilibru.
  • Calculezi rata de activitate și rata de ocupare pornind de la structura populației.

Teorie

Partea 1. Ce este piața muncii și de ce este specială

Aproape fiecare adult trece prin aceeași situație: caută un loc de muncă, negociază un salariu, semnează un contract. De partea cealaltă, o firmă sau o instituție caută oameni pentru posturile ei. Locul, real sau virtual, în care se întâlnesc cele două părți este piața muncii.

Piața muncii seamănă cu orice altă piață, dar are câteva particularități importante:

  • Obiectul tranzacției este munca, un factor de producție viu. Omul nu își vinde propria persoană, ci doar dreptul angajatorului de a-i folosi munca un anumit timp. Munca nu poate fi despărțită de cel care o prestează.
  • Munca nu se poate stoca. O zi nelucrată este pierdută pentru totdeauna, spre deosebire de un produs care poate aștepta în depozit.
  • Oferta se ajustează greu. Ca să devii medic durează peste un deceniu, iar mutarea în alt oraș sau altă țară are costuri mari. De aceea, oferta de muncă nu se adaptează repede la schimbările cererii.
  • Reglementarea este strictă. Codul muncii stabilește durata maximă a programului, concediile, salariul minim și condițiile de concediere. Sindicatele și patronatele negociază în numele unor grupuri întregi.
  • Salariul nu este doar un preț. Pentru cei mai mulți oameni, este principala sursă de venit a familiei, așa că pe piața muncii contează și aspecte sociale și psihologice, nu doar calcule economice.

Partea 2. Cererea de muncă

O firmă nu angajează oameni de dragul lor, ci pentru că are nevoie de ei ca să producă bunuri și servicii pe care le poate vinde. Dacă vânzările cresc, firma are nevoie de mai mulți angajați; dacă scad, are nevoie de mai puțini. De aceea, cererea de muncă este o cerere derivată: ea derivă din cererea pentru produsele firmei.

Cererea de muncă se află în relație inversă cu salariul: cu cât munca este mai scumpă, cu atât firmele angajează mai puțini oameni. La un salariu mare, firma poate înlocui o parte din muncitori cu mașini, poate renunța la proiectele mai puțin profitabile sau poate produce mai puțin.

Pe lângă salariu, cererea de muncă depinde de:

  • cererea pentru produsele firmei (o comandă mare aduce angajări);
  • productivitatea muncii, adică cât produce un angajat;
  • prețul capitalului și progresul tehnic, care pot înlocui munca sau o pot face mai valoroasă;
  • costurile suplimentare ale angajării, cum ar fi contribuțiile plătite de angajator;
  • perspectivele economiei: în perioadele bune firmele angajează, în crize reduc personalul.

Partea 3. Oferta de muncă

Oferta de muncă se află în relație directă cu salariul: un salariu mai mare atrage mai mulți oameni spre piața muncii și îi convinge pe unii să lucreze mai multe ore. Fiecare om alege între timpul de muncă (care aduce venit) și timpul liber (odihnă, familie, hobby-uri). Cu cât salariul crește, cu atât timpul liber devine mai „scump”, adică renunți la mai mulți bani pentru el.

Pe lângă salariu, oferta de muncă depinde de:

  • factori demografici: mărimea și structura pe vârste a populației, natalitatea, speranța de viață, migrația;
  • factori sociali și culturali: nivelul de educație, durata studiilor, rolul femeilor pe piața muncii, atitudinea față de muncă;
  • vârsta de pensionare și regulile sistemului de pensii;
  • preferința pentru timp liber și alte surse de venit (moșteniri, chirii, ajutoare sociale).

Partea 4. Echilibrul pieței muncii

La fel ca pe piața unui produs, salariul se formează din confruntarea cererii cu oferta. Salariul de echilibru este salariul la care numărul de oameni pe care angajatorii vor să-i angajeze este egal cu numărul de oameni care vor să muncească. În acel punct se stabilește și volumul ocupării, adică numărul de persoane angajate.

  • Dacă salariul este peste nivelul de echilibru, se oferă mai multă muncă decât se cere: apare un excedent de muncă, adică oameni care vor să lucreze la acel salariu, dar nu găsesc post.
  • Dacă salariul este sub nivelul de echilibru, angajatorii vor mai mulți oameni decât se găsesc: apare un deficit de muncă, iar firmele încep să ofere salarii mai mari ca să atragă personal.

Partea 5. Structura populației din perspectiva muncii

Ca să înțeleagă piața muncii la nivelul întregii economii, statisticienii împart populația în mai multe grupe:

  • Populația totală: toți locuitorii unei țări.
  • Populația în vârstă de muncă: persoanele care au vârsta la care, legal și fizic, pot munci. Institutul Național de Statistică folosește de regulă grupa 15–64 de ani (sau 15–74 de ani, în anchetele despre forța de muncă).
  • Populația activă: persoanele care oferă muncă pe piață, adică populația ocupată (cei care au un loc de muncă) plus șomerii (cei care nu au, dar caută activ și sunt disponibili să înceapă).
  • Populația inactivă: cei care nici nu lucrează, nici nu caută de lucru: elevii și studenții, pensionarii, persoanele casnice, cei care nu pot munci din motive de sănătate sau cei care au renunțat să mai caute.

Din aceste grupe se calculează doi indicatori de bază. Rata de activitate arată ce parte din populația în vârstă de muncă participă la piața muncii (lucrează sau caută de lucru):

Ra=Populația activa˘Populația ıˆn vaˆrsta˘ de munca˘×100R_a = \frac{\text{Populația activă}}{\text{Populația în vârstă de muncă}} \times 100

Rata de ocupare arată ce parte din populația în vârstă de muncă are efectiv un loc de muncă:

Ro=Populația ocupata˘Populația ıˆn vaˆrsta˘ de munca˘×100R_o = \frac{\text{Populația ocupată}}{\text{Populația în vârstă de muncă}} \times 100

Video

8.1 Piata muncii. Cererea. Oferta. Salariul

de Basarab Gogoneata

Se încarcă de pe YouTube

8.1 Piata muncii. Cererea. Oferta. Salariul · de Basarab Gogoneata · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Curs de macroeconomie la ASE București. Urmărește cum sunt desenate curbele cererii și ofertei de muncă: de ce are cererea pantă negativă și ce se întâmplă cu salariul real în punctul de echilibru?

Introduction to labor markets | Microeconomics | Khan Academy

de Khan Academy

Se încarcă de pe YouTube

Introduction to labor markets | Microeconomics | Khan Academy · de Khan Academy · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Clipul este în engleză. Notează ce factori mută curba cererii de muncă și ce factori mută curba ofertei de muncă, apoi compară-i cu listele din Părțile 2 și 3.

Exemple grafice

Graficul arată piața muncii dintr-un oraș, cu numărul de angajați pe orizontală și salariul orar pe verticală. Linia albastră este cererea inițială de muncă, linia portocalie este oferta, iar linia punctată arată cererea după ce firmele primesc mai multe comenzi.

017,525355052,57570100Număr de angajați (mii)Salariu (lei pe oră)Cerere inițialăOfertăCerere nouăE (50; 35)E1 (60; 40)
Exemplu ipotetic. Inițial, cererea și oferta se întâlnesc în E: 50 de mii de angajați la 35 de lei pe oră. Când cererea crește, noul echilibru E1 este la 60 de mii de angajați și 40 de lei pe oră.
Vezi datele ca tabel
Echilibrul pieței muncii și efectul creșterii cererii
SerieNumăr de angajați (mii)Salariu (lei pe oră)
Cerere inițială060
Cerere inițială10010
Ofertă010
Ofertă10060
Cerere nouă2060
Cerere nouă10020
E (50; 35)5035
E1 (60; 40)6040

Încearcă să urmărești ce se întâmplă la salariul vechi de 35 de lei după creșterea cererii. Pe linia punctată, firmele ar vrea să angajeze 70 de mii de oameni, dar doar 50 de mii sunt dispuși să lucreze la acest salariu. Deficitul de muncă împinge salariul în sus până la 40 de lei, iar la acest salariu mai mulți oameni intră pe piață. Concluzie: o creștere a cererii de muncă ridică atât salariul, cât și numărul de angajați.

Aprofundare

Câți oameni angajează o firmă

O firmă care vrea profit maxim mai angajează o persoană doar dacă aceasta aduce mai mult decât costă. Contribuția unui angajat suplimentar este produsul lui marginal WmgW_{mg} (cât se mai produce în plus) înmulțit cu prețul de vânzare PP. Firma angajează până când:

P×Wmg=SP \times W_{mg} = S

unde SS este salariul. Pentru că, după un punct, fiecare angajat nou adaugă tot mai puțin la producție (randamente descrescânde), P×WmgP \times W_{mg} scade pe măsură ce firma angajează. De aici vine panta negativă a curbei cererii de muncă. Formula arată și de ce cererea e derivată: dacă prețul produsului PP crește, fiecare angajat aduce mai mult și firma vrea să angajeze mai mulți.

Exemplu ipotetic. O brutărie vinde pâinea cu 5 lei. Al patrulea brutar ar mai produce 200 de pâini pe lună, adică 1.000 de lei, iar al cincilea doar 160, adică 800 de lei. Dacă un brutar costă firma 900 de lei pe lună, brutăria angajează patru brutari, nu cinci.

Echilibrul calculat

Dacă cererea și oferta sunt scrise ca funcții liniare, echilibrul se află egalându-le. În graficul de mai sus, cererea inițială este Lc=120−2SL_c = 120 - 2S, iar oferta este Lo=2S−20L_o = 2S - 20 (în mii de angajați, SS în lei pe oră):

120−2S=2S−20  ⇒  S=35,L=50120 - 2S = 2S - 20 \;\Rightarrow\; S = 35, \quad L = 50

De ce oferta individuală se poate „întoarce”

La salarii mici, o creștere a salariului îi face pe oameni să muncească mai mult (efectul de substituție: timpul liber devine mai scump). La salarii foarte mari, unii aleg să lucreze mai puțin, pentru că își permit deja nivelul de trai dorit și preferă mai mult timp liber (efectul de venit). Curba ofertei individuale de muncă se poate astfel apleca înapoi la salarii foarte mari. Pentru economie ca întreg, oferta totală crește totuși de regulă odată cu salariul, pentru că atrage oameni noi pe piață.

Un caz real: populația României scade

La recensământul din 2021, Institutul Național de Statistică a înregistrat o populație rezidentă de aproximativ 19,05 milioane de locuitori, cu circa 1,1 milioane mai puțin decât la recensământul din 2011. Scăderea vine din natalitatea redusă și din emigrare, iar populația îmbătrânește. Pentru piața muncii înseamnă că oferta de muncă se micșorează în timp, chiar dacă salariile cresc. De aceea, creșterea ratei de activitate (atragerea pe piață a tinerilor, a femeilor și a vârstnicilor care încă pot munci) devine tot mai importantă. Uniunea Europeană și-a propus ca până în 2030 cel puțin 78% dintre persoanele de 20–64 de ani să fie ocupate.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. De ce spunem că cererea de muncă este o cerere derivată?

Alege o singură variantă.

2. Ce relație există între salariu și cantitatea de muncă cerută, respectiv oferită?

Alege o singură variantă.

3. Care dintre persoanele de mai jos fac parte din populația activă?

Alege toate variantele corecte.

4. O țară are 15 milioane de persoane în vârstă de muncă, 9 milioane de ocupați și 1 milion de șomeri. Cât este rata de activitate (în %, rotunjit la o zecimală)?

Scrie un număr.

%

5. Pe piața muncii dintr-un oraș, salariul este sub nivelul de echilibru. Ce se întâmplă?

Alege o singură variantă.

6. Munca se poate stoca, la fel ca un produs, pentru a fi folosită mai târziu.

Alege o singură variantă.

7. Crește cererea pentru produsele unei industrii, iar oferta de muncă rămâne aceeași. Ce se întâmplă, în model, cu salariul și ocuparea în acea industrie?

Alege o singură variantă.

8. O brutărie vinde pâinea cu 4 lei. Al cincilea brutar ar mai produce 250 de pâini pe lună. Care este salariul lunar maxim (în lei) la care firmei îi este încă profitabil să-l angajeze?

Scrie un număr.

lei