Macroeconomie · Piața muncii și salariul
Dezechilibrele și dinamica ocupării forței de muncă
Intermediar40 min✓ Terminată
Pe această pagină
Ce înveți
- Explici de ce pot exista în același timp locuri de muncă vacante și șomeri, folosind ideea de nepotrivire structurală.
- Descrii rolul sindicatelor și al patronatelor în dialogul social și formele flexibile de muncă (part-time, telemuncă, contract pe durată determinată).
- Analizezi efectele emigrației și imigrației asupra pieței muncii și măsurile prin care statul stimulează ocuparea.
Teorie
Partea 1. Locuri vacante și șomeri în același timp
În lecția anterioară, piața muncii se echilibra simplu: salariul urca sau cobora până când cererea egala oferta. În realitate, poți citi în aceeași zi două știri aparent contradictorii: „firmele nu găsesc sudori și asistente medicale” și „mii de oameni își caută de lucru”. Cum e posibil?
Nepotrivirea are mai multe forme:
- de competențe: un economist concediat dintr-o bancă nu poate lua imediat un post de programator sau de electrician;
- geografică: locurile libere sunt într-un oraș mare, iar șomerii sunt într-o zonă în care o fabrică s-a închis, iar mutarea costă (chirie, familie, școala copiilor);
- de așteptări: unele posturi rămân libere pentru că salariul sau condițiile nu atrag pe nimeni.
O cauză importantă este decalajul dintre educație și economie. Școlile și facultățile pregătesc oameni în ritmul lor, iar tehnologia schimbă cerințele firmelor mai repede. Dacă sistemul de educație produce mulți absolvenți într-un domeniu saturat și puțini într-unul căutat, nepotrivirea crește. Soluțiile sunt învățământul dual (școală plus practică în firme), consilierea în carieră și învățarea pe tot parcursul vieții.
Partea 2. Actorii colectivi: sindicatele și patronatele
Un singur angajat are putere mică de negociere în fața unei firme mari. De aceea, angajații și angajatorii se organizează în asociații.
Dialogul social înseamnă negocierile și consultările dintre sindicate, patronate și, adesea, Guvern (dialog tripartit). Rezultatul cel mai important al negocierii este contractul colectiv de muncă: un acord scris între sindicate și angajatori, la nivel de firmă sau de sector, care stabilește salarii minime, sporuri, program și alte condiții valabile pentru toți angajații acoperiți. În România, regulile sunt stabilite de Legea dialogului social nr. 367/2022.
Dacă negocierile eșuează, salariații pot recurge, în condițiile legii, la grevă, adică la încetarea colectivă a lucrului. Din punct de vedere economic, un sindicat puternic poate obține salarii peste nivelul de echilibru. Asta îi avantajează pe cei angajați, dar poate reduce numărul de posturi pe care firma le oferă.
Partea 3. Flexibilitatea muncii și formele noi de angajare
Forma clasică de angajare este contractul pe durată nedeterminată, cu normă întreagă (8 ore pe zi), la sediul angajatorului. În ultimele decenii s-au răspândit forme mai flexibile:
- Munca part-time (cu timp parțial): un program mai scurt decât norma întreagă, de exemplu 4 ore pe zi. Convine studenților, părinților cu copii mici sau celor care au și alte activități.
- Telemunca (munca la distanță): angajatul lucrează în afara sediului, de regulă de acasă, folosind tehnologia informației. În România este reglementată de Legea nr. 81/2018.
- Contractul pe durată determinată: angajarea pentru o perioadă limitată, de exemplu pentru un proiect sau pentru înlocuirea unei persoane aflate în concediu.
Flexibilitatea are avantaje: firmele se adaptează mai ușor la variațiile cererii, iar mai mulți oameni pot intra pe piață. Are și dezavantaje: siguranță mai mică a locului de muncă, venituri mai greu de previzionat și, uneori, abuzuri (contracte part-time pe hârtie, dar muncă la normă întreagă în realitate). Legislația încearcă să găsească echilibrul dintre flexibilitate și protecție.
Partea 4. Migrația internațională a forței de muncă
Oamenii se mută între țări mai ales din cauza diferențelor de salarii și de nivel de trai, dar și pentru siguranță, educație sau familie. În Uniunea Europeană, libera circulație a lucrătorilor face această mobilitate mai ușoară.
Pentru țara de origine, emigrația are efecte mixte:
- Exodul creierelor este plecarea specialiștilor bine pregătiți (medici, ingineri, cercetători). Țara pierde investiția făcută în educația lor și capacitatea lor de a produce și inova.
- Oferta de muncă scade, așa că în unele domenii apar lipsuri de personal, iar salariile celor rămași pot crește.
- Emigranții trimit bani acasă (remitențe), care susțin consumul familiilor. Unii se întorc cu experiență, capital și contacte.
Pentru țara de destinație, imigrația acoperă posturile pe care localnicii nu le mai ocupă, crește producția și plata de contribuții, dar cere efort de integrare. Tot mai multe firme din România aduc lucrători din afara UE, de exemplu în construcții, industria alimentară sau livrări, ca să acopere deficitul de muncă.
Partea 5. Măsurile statului pentru stimularea ocupării
Statul are interesul ca cât mai mulți oameni să muncească legal: aceștia plătesc contribuții și impozite, au drept la pensie și asistență medicală și nu depind de ajutoare. Principalele instrumente sunt:
- Combaterea muncii nedeclarate. Munca nedeclarată („la negru”) este munca prestată fără contract înregistrat, deci fără contribuții și fără protecție pentru angajat. Statul o combate prin controale ale inspecției muncii, amenzi și prin reducerea taxelor, ca munca legală să fie mai avantajoasă.
- Facilități pentru angajatori. Firmele care angajează tineri absolvenți, șomeri de lungă durată, persoane peste 45 de ani sau persoane cu dizabilități pot primi subvenții lunare pentru o perioadă, potrivit legislației privind asigurările pentru șomaj.
- Formare și mobilitate. Cursuri gratuite de calificare, ajutoare pentru cei care se mută sau fac naveta ca să lucreze, consiliere în carieră.
Video
Brain Drain in Romania | Made in Germany
de DW News
Se încarcă de pe YouTube
Brain Drain in Romania | Made in Germany · de DW News · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Reportaj în engleză, filmat în 2014 la Cluj-Napoca. Urmărește ce motive dau medicii pentru plecare și ce efecte are plecarea lor asupra spitalelor. Care dintre efectele din Partea 4 apar în reportaj?
Exemple grafice
Primul grafic arată efectul emigrației asupra pieței muncii dintr-un domeniu. Oferta inițială se mută spre stânga după ce o parte dintre lucrători pleacă în străinătate, iar cererea rămâne aceeași.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Număr de angajați (mii) | Salariu (lei pe oră) |
|---|---|---|
| Cerere | 0 | 60 |
| Cerere | 100 | 10 |
| Ofertă inițială | 0 | 10 |
| Ofertă inițială | 100 | 60 |
| Ofertă după emigrare | 0 | 20 |
| Ofertă după emigrare | 100 | 70 |
| E (50; 35) | 50 | 35 |
| E1 (40; 40) | 40 | 40 |
Încearcă să compari cele două puncte. Salariul celor rămași crește de la 35 la 40 de lei, dar numărul celor care lucrează scade de la 50 la 40 de mii. Concluzie: emigrația poate ridica salariile în domeniile afectate, dar reduce producția și lasă posturi greu de ocupat.
Al doilea grafic este o curbă Beveridge. Fiecare punct arată o combinație între rata șomajului și rata locurilor vacante dintr-o economie, în momente diferite ale ciclului economic.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Rata șomajului (%) | Rata locurilor vacante (%) |
|---|---|---|
| Potrivire bună | 2 | 5 |
| Potrivire bună | 2,5 | 4 |
| Potrivire bună | 3 | 3,33 |
| Potrivire bună | 4 | 2,5 |
| Potrivire bună | 5 | 2 |
| Potrivire bună | 6 | 1,67 |
| Potrivire bună | 8 | 1,25 |
| Potrivire bună | 10 | 1 |
| Nepotrivire mai mare | 3,2 | 5 |
| Nepotrivire mai mare | 4 | 4 |
| Nepotrivire mai mare | 5 | 3,2 |
| Nepotrivire mai mare | 6 | 2,67 |
| Nepotrivire mai mare | 8 | 2 |
| Nepotrivire mai mare | 10 | 1,6 |
| A | 4 | 2,5 |
| B | 4 | 4 |
Încearcă să compari punctele A și B, care au aceeași rată a șomajului, de 4%. În B există mult mai multe posturi libere, dar șomerii nu reușesc să le ocupe. Concluzie: dacă întreaga curbă se mută în afară, problema nu este lipsa locurilor de muncă, ci nepotrivirea dintre oameni și posturi.
Aprofundare
Rata locurilor de muncă vacante
Eurostat și INS măsoară tensiunea de pe piața muncii prin rata locurilor vacante:
Exemplu ipotetic. O ramură are 95.000 de posturi ocupate și 5.000 de posturi libere pentru care firmele caută activ candidați. Rata locurilor vacante este . Dacă, în același timp, rata șomajului în ramură este mare, nepotrivirea este mare.
Când se mută curba Beveridge
Mișcarea de-a lungul curbei ține de ciclul economic: în perioadele de creștere firmele deschid posturi și șomajul scade; în recesiune se întâmplă invers. Mutarea întregii curbe în afară arată o potrivire mai slabă: schimbări tehnologice rapide, industrii care se închid în anumite regiuni, mobilitate redusă între orașe. Pe prima curbă din grafic, produsul dintre cele două rate este constant, ; pe a doua, .
Emigrația calculată
Folosind funcțiile din lecția anterioară, cererea este , iar oferta după emigrare este (cu 20 de mii de lucrători mai puțin la orice salariu):
Oferta a scăzut cu 20 de mii de lucrători la fiecare salariu, dar ocuparea a scăzut doar cu 10 mii, pentru că salariul mai mare a atras o parte dintre oamenii rămași.
Sindicatul ca „monopol” pe oferta de muncă
Dacă un sindicat obține un salariu negociat peste cel de echilibru, firmele cer mai puțină muncă decât se oferă. Cei care rămân angajați câștigă mai mult, iar ceilalți fie rămân fără post, fie caută în sectoare fără sindicat, unde oferta mai mare coboară salariile. Pe de altă parte, când un singur angajator domină o zonă (de exemplu, singura fabrică dintr-un oraș mic) și poate plăti salarii sub valoarea muncii, un sindicat puternic poate aduce salariul mai aproape de nivelul corect, fără să reducă ocuparea.
Un caz real: emigrația din România
Raportul OCDE „Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants” (2019) arată că în 2015/2016 aproximativ 3,6 milioane de persoane născute în România trăiau în țările OCDE, adică circa 17% dintre toți cei născuți în România. Numărul a crescut cu 2,3 milioane față de 2000/2001, iar România avea cea mai mare rată de emigrare dintre primele zece țări de origine ale emigranților din OCDE. Efectele se văd în lipsa de personal din sănătate, construcții și industrie, în remitențele trimise acasă și în recrutarea tot mai frecventă de lucrători din afara Uniunii Europene.
Quiz
Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.