Matematici aplicate în economie · Algebră liniară
Matrice și determinanți
Intermediar45 min✓ Terminată
Pe această pagină
Ce înveți
- Aduni matrice, le înmulțești cu un număr și înmulțești două matrice, de exemplu ca să afli costurile fiecărei secții dintr-un tabel de producție.
- Calculezi determinantul unei matrice de ordinul 2 sau 3 și știi ce înseamnă un determinant egal cu zero.
- Calculezi inversa unei matrice de ordinul 2 și o folosești ca să afli prețuri sau costuri necunoscute.
Teorie
Orice firmă lucrează cu tabele: câte bucăți din fiecare produs face fiecare secție, cât costă fiecare produs, cât a cumpărat în fiecare lună. În matematică, un astfel de tabel de numere se numește matrice. Cu matricele poți face calcule cu tot tabelul deodată, în loc să calculezi celulă cu celulă.
Partea 1. Ce este o matrice
Exemplu ipotetic. O fabrică de mobilă are două secții. Într-o lună, secția 1 face 10 mese, 40 de scaune și 4 dulapuri, iar secția 2 face 6 mese, 30 de scaune și 8 dulapuri. Tabelul de producție este matricea Q, cu 2 linii (secțiile) și 3 coloane (produsele):
De exemplu, : secția 2 a făcut 8 dulapuri. O matrice cu tot atâtea linii câte coloane se numește matrice pătratică.
Partea 2. Operații cu matrice
Adunarea: aduni numerele aflate pe aceleași poziții. Merge doar pentru matrice de aceeași dimensiune.
- Exemplu: dacă în luna a doua secțiile produc la fel ca în prima, producția pe două luni este , adică fiecare număr se dublează (20 de mese în secția 1 și așa mai departe).
Înmulțirea cu un număr: înmulțești fiecare element cu acel număr.
- Exemplu: dacă producția crește cu 10%, noul tabel este : secția 1 face 11 mese, 44 de scaune și 4,4 dulapuri (în medie pe lună).
Înmulțirea a două matrice este operația cea mai utilă. Ca să afli elementul de pe linia i și coloana j din :
- Regula: iei linia i din A și coloana j din B, înmulțești numerele pereche cu pereche și aduni rezultatele.
- Condiția: A trebuie să aibă tot atâtea coloane câte linii are B.
Cu simboluri:
Atenție: la matrice, ordinea contează. În general , iar uneori unul dintre produse nici nu există.
Partea 3. Determinantul
Fiecărei matrice pătratice i se asociază un număr, numit determinant. Pentru o matrice 2 × 2:
- Regula: înmulțești numerele de pe diagonala principală, apoi scazi produsul numerelor de pe cealaltă diagonală.
- Exemplu: .
Pentru o matrice 3 × 3 se folosește regula lui Sarrus: aduni produsele pe cele trei „diagonale” care coboară spre dreapta și scazi produsele pe cele trei care urcă spre dreapta.
Ce îți spune determinantul: dacă este zero, liniile matricei „se repetă” (una se obține din celelalte), iar matricea nu are inversă.
Partea 4. Matricea inversă
Pentru numere, inversul lui 5 este 1/5, pentru că . Pentru matrice, rolul lui 1 îl joacă matricea unitate , care are 1 pe diagonala principală și 0 în rest. Matricea inversă este matricea pentru care . Ea există doar dacă .
Pentru o matrice 2 × 2:
- Regula: schimbi între ele numerele de pe diagonala principală, schimbi semnul celorlalte două și împarți totul la determinant.
Video
The determinant | Chapter 6, Essence of linear algebra
de 3Blue1Brown
Se încarcă de pe YouTube
The determinant | Chapter 6, Essence of linear algebra · de 3Blue1Brown · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul este în engleză, dar se bazează pe animații. Urmărește ce se întâmplă cu aria unui pătrat când îi aplici o matrice și de ce un determinant egal cu zero „turtește” totul pe o linie.
Inverse matrices, column space and null space | Chapter 7, Essence of linear algebra
de 3Blue1Brown
Se încarcă de pe YouTube
Inverse matrices, column space and null space | Chapter 7, Essence of linear algebra · de 3Blue1Brown · Deschide pe YouTube
Întrebare-ghid: Clipul este în engleză (inverse matrix = matrice inversă). Notează de ce o matrice cu determinantul zero nu poate avea inversă.
Exemple grafice
Coloanele unei matrice 2 × 2 pot fi desenate ca două săgeți (vectori) care pornesc din origine. Pentru , săgețile duc în punctele (4, 1) și (1, 3), iar împreună formează un paralelogram.
Vezi datele ca tabel
| Serie | Prima coordonată | A doua coordonată |
|---|---|---|
| paralelogram | 0 | 0 |
| paralelogram | 4 | 1 |
| paralelogram | 5 | 4 |
| paralelogram | 1 | 3 |
| paralelogram | 0 | 0 |
| (4, 1) | 4 | 1 |
| (1, 3) | 1 | 3 |
| (5, 4) | 5 | 4 |
Încearcă să schimbi în minte numărul 3 cu 0,25: săgeata a doua devine (1; 0,25), aproape paralelă cu prima, iar aria scade la . Concluzie: determinantul măsoară cât de „deschise” sunt coloanele matricei.
Al doilea grafic arată o matrice cu determinantul zero, . A doua coloană, (4, 2), este dublul primei, (2, 1).
Vezi datele ca tabel
| Serie | Prima coordonată | A doua coordonată |
|---|---|---|
| (4, 2) | 0 | 0 |
| (4, 2) | 4 | 2 |
| (2, 1) | 0 | 0 |
| (2, 1) | 2 | 1 |
Încearcă să găsești o a doua coloană pentru care determinantul să fie tot zero: orice multiplu al lui (2, 1), de exemplu (6, 3). Concluzie: când o coloană este multiplu al alteia, informația din matrice „se repetă”, iar inversa nu există.
Aprofundare
De ce nu putem schimba ordinea la înmulțire
În exemplul cu fabrica, are dimensiunea 2 × 3, iar are 3 × 2. Produsul este 2 × 2 (secții × tipuri de cost), dar ar fi 3 × 3 și ar înmulți costuri de produse cu producții de secții, ceea ce nu are sens economic. Chiar și pentru matrice pătratice, și diferă de obicei. De exemplu, pentru și , , iar .
Verificarea inversei
Ca să te convingi că formula inversei este corectă, înmulțește: . Împărțind la obții matricea unitate. Se vede și de ce trebuie ca determinantul să nu fie zero: altfel ai împărți la zero.
Excepții și nuanțe
- Dacă determinantul este foarte aproape de zero, inversa există, dar are numere uriașe: o mică greșeală în datele de pornire schimbă mult rezultatul. În exemplul cu cafeneaua, două săptămâni cu cumpărături aproape proporționale ar da prețuri foarte nesigure.
- Doar matricele pătratice au determinant și, eventual, inversă. Matricea de producție Q (2 × 3) nu are.
- Proprietăți utile: , iar dacă înmulțești o linie cu k, determinantul se înmulțește tot cu k.
Un caz real: foaia de calcul
În 1979, Dan Bricklin și Bob Frankston au lansat VisiCalc, primul program de calcul tabelar pentru calculatoarele personale (Apple II). Ideea lor, un tabel de celule legate prin formule, a fost preluată de Lotus 1-2-3 și apoi de Microsoft Excel. Foile de calcul au devenit unealta de bază a contabililor și a managerilor, iar multe dintre calculele lor (totaluri pe linii și coloane, costuri pe produse și secții) sunt, de fapt, operații cu matrice. Excel are chiar funcții dedicate: MMULT pentru produsul a două matrice, MDETERM pentru determinant și MINVERSE pentru inversă.
Quiz
Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.