Management · Domenii specializate ale managementului

Antreprenoriat și management în startup-uri

Intermediar55 min

Pe această pagină

Ce înveți

  • Descrii o idee de afaceri cu Business Model Canvas și o testezi cu un produs minim viabil, înainte de a investi mult.
  • Calculezi indicatorii de bază ai unui startup (costul de achiziție, valoarea unui client, rata de ardere, autonomia) și nevoia de finanțare.
  • Compari sursele de finanțare (fonduri proprii, granturi, credite, investitori) și calculezi ce procent primește un investitor.

Teorie

Ideea centrală: un antreprenor este o persoană care descoperă o oportunitate, adună resursele și își asumă riscul de a construi o afacere în jurul ei. Economistul Joseph Schumpeter îl vedea ca pe motorul inovării: cel care combină resursele într-un mod nou și înlocuiește vechile produse și firme.

Un startup nu este doar o firmă mică și nouă. Steve Blank îl definește ca pe o organizație temporară care caută un model de afaceri repetabil și scalabil. O firmă mare execută un model care deja funcționează; un startup încă nu știe cine sunt clienții lui, cât vor plăti și cum ajunge la ei. De aceea managementul lui e diferit.

Firma mare, stabilăStartup-ul
Scopul principalSă execute eficient un model cunoscutSă găsească un model care funcționează
PlanificareaPlanuri anuale, bugete detaliateIpoteze testate în cicluri scurte
StructuraDepartamente, niveluri, proceduriEchipă mică, roluri amestecate
DeciziilePrin procese, după analizeRapide, cu informații puține
RisculMic pe fiecare decizieMare: afacerea poate dispărea
Indicatorii-cheieProfit, cotă de piațăCreșterea clienților, costul de achiziție, numerarul rămas

Partea 1. De la idee la modelul de afaceri

O idee bună pornește de la o problemă reală a unor oameni concreți, nu de la un produs. Întrebările de început: cine are problema? cât de des? cum o rezolvă acum? ar plăti pentru o soluție mai bună?

Business Model Canvas (Alexander Osterwalder și Yves Pigneur, 2010) descrie un model de afaceri pe o singură pagină, în nouă blocuri. Exemplu ipotetic: Radu vrea să facă pâine cu maia livrată pe bază de abonament săptămânal.

BloculÎntrebareaExemplu
1. Segmente de cliențiPentru cine creăm valoare?Familii din cartierele noi, care lucrează mult și vor pâine sănătoasă
2. Propunerea de valoareCe problemă rezolvăm?Pâine proaspătă cu maia, adusă la ușă de două ori pe săptămână, fără drum la brutărie
3. CanaleCum ajungem la clienți?Site cu abonament, grupurile de cartier, livrare cu bicicleta
4. Relații cu cliențiiCe relație avem?Abonament, mesaj înainte de livrare, posibilitatea de a sări o săptămână
5. Fluxuri de venituriPentru ce plătesc și cum?Abonament lunar de 120 lei, plătit cu cardul
6. Resurse-cheieCe ne trebuie?Cuptor, rețete, brutar, bicicletă de livrare
7. Activități-cheieCe facem?Coacere, livrare, atragerea abonaților
8. Parteneri-cheieCu cine lucrăm?Moara locală, o cafenea care e punct de ridicare
9. Structura costurilorCe costă cel mai mult?Făina, munca brutarului, livrarea, reclama

Partea dreaptă (blocurile 1–5) descrie valoarea pentru client și veniturile; partea stângă (6–9), cum se produce valoarea și cât costă.

Partea 2. Validarea ideii: Lean Startup

Fiecare bloc din canvas e o ipoteză, nu un fapt. Metoda Lean Startup (Eric Ries, 2011) propune să le testezi repede și ieftin, într-un ciclu construiește – măsoară – învață:

  1. alegi ipoteza cea mai riscantă („familiile vor plăti 120 lei pe lună”);
  2. construiești cel mai simplu test posibil, un produs minim viabil (MVP);
  3. măsori comportamentul real al clienților (nu ce spun că ar face);
  4. decizi: continui, ajustezi sau pivotezi (schimbi un element important al modelului: alt segment, altă propunere de valoare, alt preț).

Forme de MVP: o pagină web care descrie produsul și cere înscrierea sau o precomandă; un serviciu făcut manual, pentru câțiva clienți, înainte de a-l automatiza; un prototip simplu; o singură zi de livrare de probă.

Exemplu ipotetic: Radu face o pagină cu abonamentul și o promovează în grupurile de cartier. 1.000 de oameni intră pe pagină, 60 lasă adresa de e-mail, iar 15 plătesc o primă lună în avans. Conversia până la plată: 15 : 1.000 × 100 = 1,5%; dintre cei interesați, 15 : 60 × 100 = 25% plătesc. Acum Radu are date reale, nu păreri.

Partea 3. Planul de afaceri

După validare, un plan de afaceri pune ideea în formă completă, pentru echipă, bancă sau investitori. Capitolele obișnuite:

  1. rezumatul (o pagină: problema, soluția, piața, echipa, cât finanțare ceri și pentru ce);
  2. produsul sau serviciul și propunerea de valoare;
  3. piața și concurența (mărimea segmentului, cele cinci forțe, ce fac concurenții);
  4. marketingul și vânzările (preț, canale, cum atragi clienții);
  5. operațiunile (spațiu, echipamente, furnizori, procese);
  6. echipa și forma juridică (de obicei SRL, vezi lecția „Organizația și mediul ei”);
  7. planul financiar (venituri, costuri, prag de rentabilitate, fluxul de numerar lunar, nevoia de finanțare);
  8. riscurile și cum le reduci.

Partea 4. Indicatorii unui startup

Costul de achiziție a unui client:

CAC=cheltuieli de marketing și vaˆnza˘riclienți noiCAC = \frac{\text{cheltuieli de marketing și vânzări}}{\text{clienți noi}}

Valoarea unui client pe durata relației (marja lunară adusă de un client, înmulțită cu numărul mediu de luni cât rămâne):

LTV=marja lunara˘ pe client×durata medie (luni)durata medie=1rata lunara˘ de abandonLTV = \text{marja lunară pe client} \times \text{durata medie (luni)} \qquad \text{durata medie} = \frac{1}{\text{rata lunară de abandon}}

Exemplu ipotetic: abonamentul costă 120 lei, iar costurile directe sunt 70 lei, deci marja lunară este 50 lei. În fiecare lună, 10% dintre abonați renunță, deci un abonat rămâne în medie 1 : 0,1 = 10 luni. LTV = 50 × 10 = 500 lei. Radu a cheltuit 4.000 lei pe reclame și a câștigat 25 de abonați: CAC = 4.000 : 25 = 160 lei. Raportul LTV : CAC = 500 : 160 ≈ 3,1. O regulă practică des folosită spune că un raport de cel puțin 3 arată un model sănătos; sub 1, fiecare client nou aduce pierdere.

Rata de ardere și autonomia. Rata de ardere (burn rate) este cât numerar pierde startup-ul pe lună (cheltuieli minus încasări). Autonomia (runway) arată câte luni mai poate funcționa cu banii pe care îi are:

autonomia=numerarul disponibilrata de ardere lunara˘\text{autonomia} = \frac{\text{numerarul disponibil}}{\text{rata de ardere lunară}}

Exemplu: 60.000 lei în cont și o pierdere de 7.500 lei pe lună: 60.000 : 7.500 = 8 luni. Dacă în 8 luni nu ajunge la profit sau nu atrage finanțare, startup-ul se oprește.

Partea 5. Finanțarea

SursaCe esteAvantajeDezavantaje
Fonduri proprii (bootstrapping)Economiile fondatorului și veniturile primilor cliențiPăstrezi controlul, disciplinăCreștere lentă, risc personal
Familie și prieteniÎmprumuturi sau participații de la apropiațiRapide, flexibilePot strica relațiile
GranturiBani nerambursabili din programe publice sau europeneNu se dau înapoi, nu cedezi părți din firmăBirocrație, condiții stricte, cofinanțare, termene lungi
Credite bancareÎmprumut cu dobândăNu cedezi părți din firmăCer garanții și istoric; ratele trebuie plătite oricum
Business angelsPersoane care investesc banii lor în firme la începutAduc și experiență, contacteCedezi o parte din firmă
Capital de riscFonduri care investesc în startup-uri cu potențial mare de creștereSume mariCer creștere foarte rapidă și control; cedezi părți importante
Finanțare participativă (crowdfunding)Mulți oameni dau sume mici, pentru recompense sau părți din firmăTestează și cerereaCere o campanie bună; rezultat nesigur

Programele de granturi se schimbă de la an la an (de exemplu, programul românesc „Start-Up Nation” a avut mai multe ediții, cu reguli diferite). Verifică mereu ghidul ediției curente.

Când un investitor intră în firmă, procentul lui se calculează din evaluare:

evaluarea dupa˘ investiție=evaluarea ıˆnainte+investițiaprocentul investitorului=investițiaevaluarea dupa˘ investiție×100\text{evaluarea după investiție} = \text{evaluarea înainte} + \text{investiția} \qquad \text{procentul investitorului} = \frac{\text{investiția}}{\text{evaluarea după investiție}} \times 100

Exemplu ipotetic: firma lui Radu e evaluată la 400.000 lei înainte de investiție, iar un business angel pune 100.000 lei. Evaluarea după investiție: 400.000 + 100.000 = 500.000 lei. Procentul investitorului: 100.000 : 500.000 × 100 = 20%. Radu rămâne cu 80%: participația lui s-a „diluat”, dar acum deține 80% dintr-o firmă mai valoroasă și cu bani pentru creștere.

Video

Business Model Canvas Explained

de Strategyzer

Se încarcă de pe YouTube

Business Model Canvas Explained · de Strategyzer · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Completează cele nouă blocuri pentru o afacere mică pe care o cunoști (o cafenea, un atelier, o aplicație).

The Lean Approach: Minimum Viable Products

de Kauffman FoundersSchool

Se încarcă de pe YouTube

The Lean Approach: Minimum Viable Products · de Kauffman FoundersSchool · Deschide pe YouTube

Întrebare-ghid: Steve Blank explică de ce un MVP nu e o versiune mai mică a produsului final. Ce ipoteză ar testa primul tău MVP?

Exemple grafice

Graficul arată numerarul cumulat al unui startup ipotetic în primii doi ani: suma dintre toate încasările și toate plățile de la început. Forma tipică seamănă cu litera J.

-80-400408004812162024LunaNumerar cumulat (mii lei)ZeroNumerar cumulatNevoia de finanțare: 68.000 leiBanii recuperați
Exemplu ipotetic, în mii de lei. Numerarul cumulat scade de la 0 la −68 în luna 10, cea mai adâncă pierdere cumulată. Din luna 11 startup-ul are încasări mai mari decât plățile, iar cumulatul revine la zero între lunile 20 și 22. În luna 24 ajunge la +27.
Vezi datele ca tabel
Curba J: numerarul cumulat al unui startup în primii 24 de luni
SerieLunaNumerar cumulat (mii lei)
Zero00
Zero240
Numerar cumulat00
Numerar cumulat2-20
Numerar cumulat4-40
Numerar cumulat6-53
Numerar cumulat8-64
Numerar cumulat10-68
Numerar cumulat12-65
Numerar cumulat14-58
Numerar cumulat16-47
Numerar cumulat18-32
Numerar cumulat20-13
Numerar cumulat227
Numerar cumulat2427
Nevoia de finanțare: 68.000 lei10-68
Banii recuperați21,30

Ce vedem: punctul cel mai de jos al curbei, 68.000 lei, este suma minimă de care fondatorul are nevoie ca startup-ul să nu rămână fără bani. După luna 10, fiecare lună aduce mai mult decât costă (panta devine pozitivă), dar abia după luna 20 se recuperează tot ce s-a pierdut.

Încearcă singur: dacă fondatorul are doar 50.000 lei, în ce lună rămâne fără bani? Pe grafic, curba trece sub −50 între lunile 4 și 6, deci în jurul lunii 6 trebuie să aibă deja o finanțare suplimentară. De aceea, finanțarea se caută cu luni înainte, nu când contul e gol.

Concluzie: un startup sănătos poate pierde bani mult timp. Ce contează este să știi cât de adâncă va fi curba și să ai finanțarea asigurată până în punctul ei cel mai de jos, plus o rezervă.

Aprofundare

Caz real: MVP-ul Dropbox

Eric Ries povestește în „The Lean Startup” cum fondatorul Dropbox, Drew Houston, a testat cererea înainte de a termina produsul, care era greu de construit. A făcut un clip video scurt care arăta cum ar funcționa sincronizarea fișierelor și l-a publicat pe un site frecventat de programatori. Lista de așteptare pentru versiunea de test a crescut, după relatarea din carte, de la circa 5.000 la circa 75.000 de oameni aproape peste noapte. Clipul a fost MVP-ul: a validat ipoteza că oamenii vor produsul, fără să fie nevoie de produsul complet.

Indicatori de vanitate

Ries numește indicatori de vanitate cifrele care arată bine, dar nu ajută la decizii: numărul total de descărcări, de aprecieri sau de vizitatori. Ele cresc aproape mereu. Indicatorii utili sunt cei care leagă o acțiune de un rezultat: conversia până la plată, rata de abandon, LTV : CAC. Întrebarea de control: „Dacă cifra asta s-ar dubla, ce aș face diferit?”

De ce investitorii de capital de risc vor creștere foarte mare

Un fond de capital de risc investește în multe startup-uri știind că majoritatea vor aduce puțin sau nimic. Câștigul vine din câteva care cresc enorm. De aceea fondurile caută piețe mari și modele scalabile și cer o creștere foarte rapidă; o afacere profitabilă, dar care crește încet, poate fi excelentă pentru fondator și totuși neinteresantă pentru un astfel de fond.

Efectuarea: cum gândesc antreprenorii experimentați

Cercetătoarea Saras Sarasvathy a studiat antreprenori cu experiență și a observat că mulți nu pornesc de la un obiectiv fix și un plan detaliat, ci de la resursele pe care le au (cine sunt, ce știu, pe cine cunosc). Își limitează pierderea acceptabilă, construiesc parteneriate devreme și folosesc surprizele ca oportunități. Ea a numit această logică efectuare (effectuation), în contrast cu planificarea clasică, potrivită pentru firmele care execută un model cunoscut.

Riscul personal

Forma SRL limitează răspunderea fondatorului la aportul lui, dar băncile cer adesea, la creditele pentru firme mici, garanții personale (de exemplu, un girant sau o ipotecă pe locuință). În acest caz, protecția SRL nu mai acoperă acel credit. Înainte de semnare, citește ce garantezi personal.

Quiz

Verifică ce ai înțeles. Poți reîncerca oricând.

1. Ce deosebește un startup de o firmă mare și stabilă, după Steve Blank?

Alege o singură variantă.

2. În Business Model Canvas, „pâine proaspătă adusă la ușă, fără drum la brutărie” este...

Alege o singură variantă.

3. Care este scopul unui produs minim viabil (MVP)?

Alege o singură variantă.

4. Un startup a cheltuit 6.000 lei pe reclame și a câștigat 40 de clienți noi. Care este costul de achiziție a unui client (CAC), în lei?

Scrie un număr.

lei

5. Un abonament aduce o marjă de 40 lei pe lună, iar în fiecare lună renunță 5% dintre abonați. Care este valoarea unui client pe durata relației (LTV), în lei?

Scrie un număr.

lei

6. Un startup are 45.000 lei în cont și pierde 5.000 lei pe lună. Câte luni de autonomie mai are?

Scrie un număr.

luni

7. Firma e evaluată la 300.000 lei înainte de investiție, iar un investitor pune 100.000 lei. Ce procent din firmă primește investitorul?

Scrie un număr.

%

8. Care sursă de finanțare nu se dă înapoi și nici nu cere cedarea unei părți din firmă, dar vine cu birocrație și condiții stricte?

Alege o singură variantă.